Apartamente 2 camere de vanzare in Unirii Bucuresti

Cauți anunturi imobiliare de Apartamente 2 camere de vanzare in Unirii Bucuresti? Vanzari apartamente 2 camere in Unirii Bucuresti . Vezi pe imopedia cele mai bune anunțuri de Apartamente 2 camere de vanzare in Unirii Bucuresti . Vezi si in Centru Bucuresti Pentru alte judete vezi si Dambovita, Giurgiu, Prahova, Ialomita

Cat costa un apartament 2 camere in Unirii, Bucuresti?

Pretul unui apartament in Unirii, Bucuresti costa in medie 147.000 Euro.

La ce sa fii atent cand cumperi un apartament intr-un ansamblu rezidential nou in Bucuresti?

Inainte de a cumpara un imobil nou intr-un ansamblu rezidential fii atent la: certificat de urbanism, autorizatie de constructie, cartea tehnica a imobilului, clauzele din contractul de vanzare-cumparare, termenul de finalizare, istoricul dezvoltatorului, accesibilitatea si facilitatile din proiect, materialele folosite, schita imobilului, orientarea apartamentului, zona in care este amplasat proiectul.

Care sunt actele care imi trebuiesc la cumpararea unui apartament?

Actele care trebuiesc pentru cumpararea unui apartament sunt: acte identitate vanzatori, acte proprietate bun imobil, documentatia cadastrala si incheierea de intabulare, certificat fiscal al imobilului din care sa reiasa ca este cu taxele la zi, in cazul apartamentelor aveti nevoie si de adeverința eliberata de asociația de proprietari din care sa reiasa situatia datoriilor fata de asocietie + ultima chitanta privind plata la zi a utilităților aferente imobilului.

LOCALIZARE

Zona UNIRII este situată central, fiind concentrată în jurul Bulevardului Unirii şi străzilor adiacente, de la Dealul Arsenalului şi se termină în Piaţa Alba Iulia. Bulevardul are o lungime totală de 3.000 m. În prezent, această arteră principală a Bucureştiului se află din punct de vedere administrativ în două sectoare diferite ale capitalei: sectorul 3 şi 5.

ISTORIC

Sub pretextul cutremurului din ’77, regimul politic comunist a început reorganizarea centrului capitalei, urmând a fi aşeza aici întregul aparat politic şi administrativ. În anii ’80 a fost realizată cea mai mare parte a acestui proiect. Specialiştii de atunci propuneau ca într-o primă etapă să fie construit un sediu pentru conducerea statului şi a Partidului Comunist, care să permită concentrarea întregului aparat administativ al ţării într-un singur loc. În final acesta s-a concretizat în ceea ce reprezintă astăzi Palatul Parlamentului.

În faţa acestei clădiri construită pe Dealul Arsenalului, proiectanţii au propus amenajarea unei mari pieţe unde să poată fi susţinute mitinguri, demonstraţii ş.a.m.d. şi care să permită accesul unui număr important de oameni (peste 200.000). Prin amplasament şi înălţime, Palatul Parlamentului domină nu doar Piaţa Constituţiei şi bulevardul deschis spre est, ci şi întregul Bucureşti, devenind una dintre clădirile reprezentative ale acestuia. Iniţial, se dorea realizarea unei artere de circulaţie care, în proiectele specialiştior din acea perioadă, avea o lăţime de 90 m între cele două fronturi de blocuri aflate de-o parte şi de alta a şoselei, urmând a fi deschisă numai până la Piaţa Unirii.

Ulterior, aceasta a fost continuată până în zona intersecţiei dintre strada Theodor Speranţia cu Calea Dudeşti, unde a fost amenjată o nouă piaţă - Alba Iulia. Construirea acestui mare bulevard ar fi trebuit să reprezinte apogeul orândurii socialiste din acea perioadă, situaţie în care denumirea acestuia a venit de la sine – Victoria Socialismului - nume păstrat până în 1990.Din păcate pentru concretizarea acestui plan urbanistic a fost necesară expropierea şi demolarea unor imobile de pe un teritoriu vast cu o suprafaţă de aproximativ 300 ha. Astfel, prin acţiunile menţionate mai sus, multe zone ale vechiului Bucureşti au dispărut. Toate aceste lucrări realizate, trebuie să recunoaştem, într-un timp record au făcut loc, într-o primă etapă, Bulevardului Unirii.

Din vechea Piaţă a Unirii a mai rămas doar Hanul lui Manuc, iar numeroase străzi care intraseră în istoria Bucureştiului şi României, au dispărut. În cea de-a doua etapă proiectul a fost extins spre Piaţa Unirii, ceea ce a condus la demolări masive şi în această zonă. Astfel, au dispărut cartierul evreiesc din zona străzii Mămulari, Institutul Medico-Legal construit de Mina Minovici, străzile Căuzaşi, Abram Golfaden, Bradului, Theodor Speranţia şi partea de început a străzii Labirint, Căii Văcăreşti şi Căii Dudeşti. În final a fost realizată o arteră de circulaţie care în prezent are o lungime de 3 km şi un front aproape continuu de blocuri de 10 etaje cu spaţii comerciale atât la parter, cât şi la mezanin.

În anul 1989 proiectul Bulevardului Unirii era finalizat doar parţial, o parte dintre construcţii nefiind terminate nici până astăzi. Un exemplu semnificativ în acest sens este clădirea Bibliotecii Naţionale.

ADMINISTRAŢIE Şi ECONOMIE

Din scurta istorie a zonei reiese faptul că această arteră de circulaţie nu reprezintă un cartier în sine. Principalul argument este lipsa dotărilor pentru sănătate, învăţământ etc., acestea fiind situate în zonele limitrofe Călăraşi, Dudeşti sau Vitan. Ca utilităţi putem spune ca Unirii dispune de toate tipurile de reţele apă, gaze, canalizare, internet, cablu şi de o infrastructură socială completă şi de elită – şcoli, grădiniţe, cafenele, apropierea de teatre, centre comerciale mari. Din punct de vedere al transportului în comun cei care locuiesc aici au la dispoziţie atât linia de metrou, cât şi mijloacele de suprafaţă, Piaţa Unirii fiind un important nod de circulaţie al capitalei care face legătura cu restul oraşului.

PROIECTE IMOBILIARE ÎN ZONĂ

Vivando Unirii, Asmita Gardens, Nerva Traian Residence, City Center Residence, Unirii – Heaven, Perfect Residence.