Odată cu finalizarea Coridorului IV Paneuropean, taxa pe autostradă ar putea deveni o realitate şi în România. Fiecare şofer trebuie să cotizeze pentru întreţinerea drumurilor pe care merge, spun oficialii Ministerului Transporturilor. O declaraţie controversată şi boicotată de mulţi, de la oamenii de rând la avocaţi şi specialişti în legislaţie internaţională. Una dintre marile probleme este faptul că taxa pe autostradă şi rovinieta nu pot funcţiona împreună. Ar fi un caz de dublă impozitare.
Autostrăzile din România, ritmul în care se construiesc
ele şi calitatea lor sunt un permanent motiv de nemulţumire pentru români. Astfel, discuţiile despre impunerea unei noi taxe, taxa pe autostradă, au fost catalogate drept aberante de către cei
mai mulţi. Oficialii care s-au succedat la Ministerul Transporturilor au explicat întotdeauna că un asemenea sistem există în orice ţară civilizată.
„Vorbim de principiul de a avea taxe de autostrada, aşa cum există în toate statele europene, aşa cum se plăteşte în toate statele europene. În majoritatea cazurilor, taxele sunt folosite pentru întreţinerea autostrăzilor”, a susţinut vehement Anca Boagiu, de-a lungul mandatului ei.
Taxa de autostradă încalcă legislaţia europeană, dacă e aplicată potrivit planului actual
De aici au pornit discuţii acide. În primul rând, România, cu cei aproximativ 400 km de autostradă, nu intră nici pe departe pe harta ţărilor civilizate la nivel de infrastructură rutieră. În al doilea rând, discuţiile despre taxa pe autostradă nu ar trebui să existe atât timp cât rovinieta este în uz.
„Aud mereu de la minister că aşa e în toată lumea: dacă vrei să mergi pe autostradă, plăteşti. De fapt, la o analiză mai atentă, observăm că toate planurile care se fac legate de taxa pe autostradă încalcă de fapt legislaţia europeană. Nu există legal posibilitatea să ai şi taxa de drum, respectiv rovinieta, şi autostradă taxabilă. Este o dublă impozitare”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro avocatul Sergiu Malica.
Și nu în ultimul rând, taxele nu pot fi impuse în cazul în care construcţia se face exclusiv cu bani de la stat.
„Când drumurile sunt construite de stat, sunt construite din banii contribuabililor. Oamenii au plătit deja pentru aceste condiţii normale până la urmă şi vor plăti în continuare, din fiecare salariu. Din nou, vorbim despre o dublă taxare. Dacă proiectul este construit în regim privat, dacă este concesionat, atunci într-adevăr această taxă poate fi justificabilă”, continuă Sergiu Malica.
Sumele vehiculate sunt de 5-6 euro pentru fiecare 100 de kilometri
Nici sumele vehiculate pentru această taxă nu sunt încurajatoare. Este vorba despre 5-6 euro pentru fiecare 100 kilometri parcurşi.
Taxa de autostradă s-ar suprapune cu taxa plătită pentru reţeaua de drumuri naţionale, în care sunt incluse şi autostrăzile. În aceste condiţii, este de aşteptat ca mulţi şoferi să ocolească autostrăzile. Iar scopul autorităţilor ar trebui să fie încurajarea circulaţiei pe noile drumuri.
„Când eşti în alte ţări, chiar şi în ţările vecine, emergente, Polonia de exemplu, nu ai nicio problemă să plăteşti aceşti bani. Dar România este cu zeci de ani în urmă la nivel de construcţii în infrastructură. Nu poţi să plăteşti aceiaşi bani în timp ce calitatea drumului, care se traduce în siguranţă şi economia deplasării, este net inferioară. Dacă se impune taxa pe autostradă, aceasta ar trebui să fie jumătate din valoarea actuală a vinietei”, arată Augustin Hagiu, directorul Federaţiei Transportatorilor.
Se fac demersuri vehemente pentru micşorarea taxei de autostradă
Un termen de comparaţie mai apropiat de realitatea autohtonă ar trebui să fie Bulgaria, spun specialiştii. Iar taxele planificate de autorităţile locale pentru fiecare 100 kilometri ar trebui să fie valabilă pentru o săptămână.
„E un sarcasm. Ca să poţi pune taxa pe autostradă în România, ar trebui să ai minimum de bun simţ ca măcar rovinieta s-o duci la jumătate din valoarea actuală, adică la nivelul practicat în Bulgaria. Asta ar însemna, pentru o săptămână, cinci euro de autoturism, iar pentru un camion, 540 euro raportat la un an", a mai subliniat Hagiu.
Negocierile sunt dure, în acest moment, dar premature, dat fiind ritmul de evoluţie a drumurilor din ţară. Până la urmă, nici măcar finalizarea Coridorului IV Paneuropean nu este garantată pentru anul viitor. Amânările termenelor finale ale execuţiei sunt deja de notorietate în România.
21 August 2012
