În România, agricultura se face încă rudimentar. Numărul cultivatorilor români care adoptă metodele moderne de agricultură este încă extrem de redus. Țăranul român nu este în pas cu timpurile, nu îşi permite să investească, refuză mecanizarea proceselor, precum şi ideea asocierii. Drept urmare, performanţa sectorului agricol înregistrează un nivel scăzut, iar valoarea importurilor de produse agroalimentare o depăşeşte pe cea a exporturilor.

29225-agriculture.jpgPotenţialul agricol al României este uriaş, însă performanţa este mărginită de lipsa de interes a autorităţilor şi de limitarea spiritului antreprenorial al celor mai mulţi cultivatori. Specialiştii de peste hotare susţin că ţara noastră ar putea fi una dintre cele mai productive state europene, alături de Franţa sau Germania, dar că acest lucru nu va fi atins cât timp fondurile europene nu vor fi absorbite, iar investiţiile străine nu vor fi impulsionate.

„Economia rurală românească, dominată de agricultură în mare parte, este încă slab integrată în economia de piaţă. În contextul actual al economiei de piaţă, de modul înţelegerii şi aplicării tehnicilor de marketing depinde bunăstarea cetăţenilor din zona rurală şi urbană, precum şi bunăstarea producătorilor agricoli”, recunosc reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Suprafaţa agricolă a României se ridică la 14,8 milioane hectare (din care 9,4 milioane hectare teren arabil), însă la ultima evaluare făcută de autorităţi a reieşit că aproximativ 6,8 milioane hectare nu sunt lucrate, la nivelul întregii ţări. A crescut alarmant numărul loturilor de teren necultivat, în timp ce suprafaţa agricolă a scăzut de la un an la altul (principalul motiv fiind transferul suprafeţelor de teren către sectorul construcţiilor). Însă în timp ce interesul românilor pentru agricultură scade, marii investitori internaţionali investesc şi aşteaptă răbdători să culeagă roadele.

„Numeroase companii din Occident au investit sume impresionante în mari suprafeţe de pământ arabil din România. Motivul este simplu: în ţări precum Austria sau Germania, nu mai pot fi găsite oferte similare, nu mai sunt disponibile proprietăţi cu suprafeţe mari. Alte avantaje ar fi preţul de achiziţie, care este extrem de accesibil comparativ cu alte ţări din Europa, precum şi mâna de lucru mult mai ieftină, care se reflectă până la urmă în profitul final”, susţine expertul imobiliar austriac Christian Nowotny.

Limitarea investiţiilor, un dezavantaj major faţă de terenul arabil din ţările vecine

Agricultura se face încă rudimentar, pe plaiurile mioritice, nici măcar procesele dificile nefiind mecanizate. România are doar 175.000 tractoare, în timp ce Polonia are 1,4 milioane de tractoare, pentru o suprafaţă de 14 milioane hectare agricole, conform unei analize a Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură. În plus, jumătate din utilajele româneşti aflate în evidenţele autorităţilor sunt vechi de peste 25 ani, ceea ce este explicabil, având în vedere că investiţia pentru utilaje agricole se ridică la circa 100.000 euro pentru o fermă de 400 hectare. Însă cei mai mulţi agricultori români nu înţeleg că nu este nevoie să susţină singuri o investiţie de asemenea proporţii, iar dorinţa de a se împroprietări le afectează afacerile. 

„Aceeaşi greşeală a fost făcută şi în alte state din Europa: agricultorii doreau să deţină în proprietate utilajele şi investeau mulţi bani în maşinării pe care le foloseau pentru o scurtă perioadă în fiecare an. Utilajele agricole sunt scumpe pentru bugetul unui fermier, fiind una dintre cele mai neprofitabile investiţii. Este mult mai productiv să intri într-o asociaţie, să achiziţionezi aceste utilaje împreună cu alţii şi să le foloseşti cu rândul, poate chiar să le oferi spre închiriere”, consideră Christian Nowotny. 

Potenţialul loturilor agricole româneşti este recunoscut unanim atât de investitorii internaţionali, cât şi de cei locali, însă un dezavantaj major faţă de restul statelor europene îl reprezintă limitarea investiţiilor, resimţindu-se puternic la nivel de calitate a serviciilor. În Occident, preţul pământului este mult mai ridicat, însă facilităţile sunt numeroase – terenurile vin cu utilităţi, cu drumuri de acces sau sisteme şi canale de irigaţie, ceea ce în România rămâne deocamdată la stadiul de vis frumos.

Vremurile când România era grânarul Europei sunt demult apuse

Deşi ţara noastră are un potenţial agricol pentru a hrăni 80 milioane oameni, deşi aproape jumătate dintre români locuiesc în mediul rural şi circa 30% dintre angajaţii români îşi câştigă pâinea din agricultură, România ocupă locul 12 în lume la importul de produse agroalimentare, conform unei analize a Băncii Mondiale.

„Agricultura joacă un rol deosebit de important în România, datorită numărului ridicat de locuitori din mediul rural. România este printre ţările cu cele mai bune resurse naturale din Europa şi a fost considerată cândva grânarul Europei, însă în prezent, sectorul rămâne nedezvoltat. În ciuda faptului că 45% din populaţie locuieşte în mediul rural (cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană), România are una dintre cele mai necompetitive agriculturi, precum şi cele mai mari diferenţe de calitate a vieţii între zonele rurale şi cele urbane. Deşi circa 30% dintre angajaţi lucrează în agricultură (faţă de 2-14% în restul UE), procentul de alimente importat de România este din ce în ce mai ridicat”, arată un raport al Băncii Mondiale.

România a exportat anul trecut (în primele 11 luni) produse agroalimentare, tutun şi băuturi în valoare de 3,1 miliarde euro, reprezentând 7,4% din totalul exporturilor, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Se remarcă o uşoară creştere faţă de anul precedent, când ţara noastră a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde euro, însă în aceeaşi perioadă, importurile din această categorie au fost în valoare de 3,7 miliarde euro.


CITEȘTE ȘI: 2013 va fi un an greu pentru piaţa imobiliară, se vor căuta ofertele cu preţ cât mai mic


28 ianuarie 2013