Legile care protejează proprietarii ajunşi în incapacitatea de a-şi plăti ratele către bancă există şi funcţionează eficient, în multe state europene. În România, ele au fost pe listele de discuţii ale politicienilor, dar întotdeauna au fost împinse la final. Acum, odată cu implementarea noului Guvern şi în aşteptarea alegerilor viitoare, există din nou speranţa ca legislaţia să se schimbe, astfel încât să protejeze mai mult proprietarii care şi-ar putea pierde casa.

24858-24854-lege_imobiliar.jpgÎn întreaga perioadă de criză, băncile şi-au crescut progresiv interesul pentru clienţii care nu îşi mai pot plăti datoriile. La început, nu era prea mult loc de discuţii. Numărul datornicilor era prea mic pentru a fi luat în calcul. Apoi, pe măsură ce băncile s-au transformat în adevărate agenţii imobiliare, cu portofolii impresionante de apartamente, case şi terenuri care erau scoase la vânzare, toleranţa faţă de clienţii restanţieri a crescut. Cu atât mai mult cu cât proprietăţile executate silit s-au tranzacţionat întotdeauna foarte dificil. Acum se poate ajunge cu uşurinţă la îngheţarea temporară a creditului sau recalcularea ratelor. Şi totuşi, eforturile băncilor de a-şi salva clienţii nu par să fie suficiente.

În ultimii ani, băncile au oferit diverse soluţii de restructurare a creditelor pentru o parte dintre clienţii care se confruntau cu dificultăţi financiare. Însă, aşa cum rapoartele BNR au semnalat, eficienţa măsurilor de restructurare a fost relativ redusă, la fel ca şi anvergura acestor operaţiuni. La sfârşitul trimestrului I din 2010, doar 6% dintre credite au trecut prin restructurare”, arată specialiştii Conso.ro 

Legile de ajutorare a datornicilor ar fi perturbat sistemul bancar, spun guvernanţii

Volumul creditelor neperformante la nivelul întregului sistem bancar este cu adevărat îngrijorător. Datele FMI arată că acesta a urcat la aproape 15%, în ultima parte a anului 2011. Iar analiştii sunt de părere că acest procent va continua să crească. Singura soluţie prin care numărul celor care îşi pierd casele prin executare silită ar putea să scadă, este intervenţia Guvernului. România este una dintre puţinele ţări din regiune în care problema datornicilor la bănci nu a fost tratată sub nicio formă de autorităţi, chiar dacă iniţiative au existat.

Una dintre soluţiile propuse la începutul lui 2010 pentru ajutorarea persoanelor supraîndatorate a fost introducerea legii falimentul personal. Proiectul nu a fost susţinut de guvernul Boc la vremea respectivă, pe motiv că modul în care a fost conceput ar fi dat prea multe drepturi clienţilor şi ar fi perturbat sistemul financiar”, continuă oficialii Conso.ro

Legea falimentului personal permite clienţilor să plătească datoria, în ritmul lor

Prin legea falimentului personal, băncile nu ar mai putea bloca integral conturile datornicilor şi ar fi fost obligate să le lase clienţilor o sumă care să le asigure un trai decent. Dar principalul scop al acestei măsuri nu este exonerarea clientului de datorii, ci motivarea acestuia să îşi reaşeze obligaţiile în funcţie de posibilităţi. Legea a fost propusă într-o formă poate prea permisivă în România, faţă de SUA sau Germania, de exemplu. Totuşi, în loc să fie reformulată, s-a renunţat cu totul la ea.

În locul acestor două iniţiative legislative nu a mai fost adus nimic. Problema datornicilor bancari nu a fost tratată sub nicio formă de autorităţi, ci ascunsă sub preş, în speranţa că se va rezolva de la sine. În contrast, în ţări vecine, precum Ungaria, au existat mai multe programe de sprijin pentru clienţii care nu îşi mai pot plăti ratele, inclusiv îngheţarea cursului de schimb sau falimentul personal”, mai arată specialiştii Conso.ro   

În alte ţări, clienţilor li s-ar putea şterge până la 25% din datorie

În acest moment, cei mai afectaţi de datoriile bancare sunt tinerii cu vârste până în 35 de ani, care au obţinut credite ipotecare de valori mari, în euro sau franci elveţieni. Pentru ei, un guvern de stânga ajuns la conducere înseamnă şansa unui nou început. Măsurile anunţate până acum nu sunt însă neapărat încurajatoare, ci mai degrabă vagi şi lipsite de consistenţă.

Trebuie să găsim soluţii de protejare, fără a interveni mai mult decât poate să intervină un guvern”, a precizat premierul Victor Ponta.

În timpul în care autorităţile noastre se ascund de responsabilitatea datornicilor bancari, Ungaria şi Grecia au introdus falimentul personal în plină criză, iar guvernul maghiar pregăteşte chiar un proiect legislativ prin care clienţilor cu probleme le-ar putea fi şterse 25% din datorie.

CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă când intri pe mâna recuperatorilor de datorii?


21 May 2012