Întârzierea la plata ratei sau datorii de câteva sute de lei, acumulate poate din neglijenţa băncii, vor fi motive suficiente pentru a fi daţi afară din casa în care locuiţi. Executorii bancari se transformă în executori judecătoreşti, iar această schimbare va aduce cu sine şi o rigoare mult mai mare în aplicarea sancţiunilor. Iar toate aceste schimbări se vor aplica în două săptămâni.

23601-executare_silita_09406700.jpgLucrurile urmează să se schimbe radical în relaţia datornicilor cu băncile. Dacă până acum exista înţelegere, negociere, renegociere şi reeşalonare, de la mijlocul lunii martie va exista doar litera legii. Executorii bancari, care se supuneau strategiei băncii pentru care lucrau referitor la relaţia cu clienţii, se vor transforma în executori judecătoreşti care vor răspunde direct în faţa statului.

„Mai precis, li se oferă opţiunea foştilor executori bancari să devină, la cerere, executori judecătoreşti, astfel: executorii înregistraţi la Ministerul Justiţiei până la 31 mai 2011, cu o vechime de cel puţin 2 ani de la prima înregistrare în activitate, pot cere să fie numiţi în funcţia de executor judecătoresc, dacă îndeplinesc condiţiile generale prevazute de legea executorilor judecătoreşti. Executorii bancari cu o vechime mai mai mică de 2 ani în această activitate pot solicita dobândirea calităţii de executor judecătoresc stagiar”, arată specialiştii Recupit&Asociaţii, pentru IMOPEDIA.ro.

Din cei 300 de membri activi ai Corpului Executorilor Bancari, peste 200 sunt eligibili pentru a fi asimilaţi executorilor judecătoreşti. 17 martie e termenul-limită până la care executorii bancari trebuie să îşi depună dosarele la Ministerul Justiţiei pentru a face această schimbare. Există două motive pentru care legiuitorul a decis să desfiinţeze Corpul Executorilor Bancari.

  • În primul rând, în forma actuală de lucru, statul nu poate delega puterea sa publică unor specialişti care nu sunt angajaţii săi, ci sunt angajaţi ai unei bănci sau IFN. Prin urmare, la capitolul executarea creanţelor bancare, banca se substituie statului, fapt care nu exista în legislaţia altor state
  • În al doilea rând, noul Cod de Procedură Civilă, care va intra curând în vigoare, susţine existenţa unui singur corp execuţional civil - Corpul Executorilor Judecătoreşti.

Nu se mai face diferenţa între datornici de bună credinţă sau rea credinţă

Singura dificultate care decurge de aici se referă la confortul clienţilor. Dacă până acum instituţia financiară putea opri executorii de la executarea unor bunuri, din diverse motive, acum aceasta nu va mai avea nicio autoritate pe acest segment.

„În această situaţie, executorii beneficiază de întreaga susţinere a legii pentru a-i executa pe datornici, fără să mai facă distincţia între cei de bună credinţă şi cei de rea credinţă”, subliniază specialiştii Recupit & Asociaţii.

O altă problemă ar putea consta în faptul că trecerea de la statutul de executor bancar la cel de executor judecătesc costă destul de mult: aproximati 30.000 euro, după calculele celor implicaţi în domeniu. Iar această cheltuială pentru specialişti s-ar putea traduce în scumpiri pentru clienţi. Totuşi, această ipoteză nu este una îngrijorătoare, în condiţiile în care Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România reglementează taxele prin limite minime şi maxime. De asemenea, aplicanţii la postul de executor judecătoresc pot fi scutiţi de taxă dacă au rude de gradul I printre executorii judecătoreşti în funcţie.

Cine şi cât plăteşte pentru executarea silită?

Potrivit legii, onorariile maxime sunt urmatoarele:

  • Pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite
  • Pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executarii silite;
    c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executarii silite;
    d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executarii silite.
  • Ministrul Justitiei va stabili onorarii minimale şi maximale pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plata, precum şi posibilitatea achitarii acestora în mai multe tranşe.
  • Cheltuielile ocazionate de executarea silită sunt în sarcina debitorului urmărit, cu excepţia cazului în care creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta.
  • De asemenea, debitorul va suporta cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului.

 CITEŞTE ŞI Băncile, concurenţă pentru agenţiile imobiliare. Ele scot la vânzare proprietăţi mai ieftine. Vezi ce imobile poţi cumpăra

 

27 February 2012