Trecerea la euro, pe cât de disputată, este iminentă. Din istoria ţărilor care au trecut deja prin acest proces, schimbările nu sunt niciodată pe gustul locuitorilor. Adesea, ele înseamnă scumpiri, micşorarea salariului şi modificarea contractelor cu banca în moduri neconvenabile, pentru unii clienţi. Totuşi, există metode prin care românii se pot proteja de riscurile trecerii la euro.

22140-euro.jpgUna dintre cele mai mari griji ale românilor, când vine vorba despre trecerea la euro, este legată de conversia creditelor contractate în lei. Această modificare nu va fi deloc una uşoară, nici pentru bănci, nici pentru posesorii creditelor. După experienţa altor ţări care au trecut prin acest proces, orice credit în lei va fi transformat într-unul în euro. Asta pentru că, cel mai probabil, se va adopta o lege prin care toate sumele în lei se vor converti în euro, la paritatea oficială. Partea referitoare la dobânzi implică însă mai multe variabile.

„În principiu, dacă este vorba despre dobânzi fixe, se va menţine nivelul prevăzut în contracte. Acest lucru nu este neapărat avantajos, mai ales pentru clienţii care au deja credite în derulare, poate de câţiva ani. Pentru lei, nivelul dobânzilor este în mod tradiţional mai mare, iar clienţii rămân blocaţi cu un credit scump, într-o valută pe care nu au vrut-o atunci când l-au contractat, care nici măcar nu îşi mai justifică dobânda, dat fiind faptul că se schimbă moneda.", arată Teodor Avramescu, analist financiar.

Clienţii dezavantajaţi de schimbarea monedei ar putea renegocia contractele cu băncile

Totuşi, aceste situaţii se pot schimba, în funcţie de politica băncii. Este posibil ca instituţia financiară să modifice, în acord cu clienţii sau la solicitarea acestora, termenii şi condiţiile creditului. Mai simplu este în cazul creditelor cu dobândă variabilă, care fluctuează în funcţie de un indice de referinţă. După trecerea la euro, vom folosi exclusiv indicele de referinţă pentru moneda unică. Astfel, Robor se va înlocui cu Euribor, deci dobânzile vor fi calculate în funcţie de rata stabilită de Banca Centrală Europeană. Astfel, vom simţi imediat modificările anunţate la nivel european, fie că este vorba de creşteri sau micşorări ale ratelor de dobândă. Paradoxal însă, cel mai dificil le va fi celor cu credite în euro, care acum încasează salariile în lei.

„Dacă ai de luat o sumă de bani, salariul este împărţit la cursul de 4 lei, iar creditul se împarte tot la 4 lei. Dacă ai salariu în lei şi credit în valută, atunci creditul rămâne la fel, iar salariul se împarte la 4 lei. Nu a existat ţară europeană în care locuitorii să iasă în stradă de bucurie că s-a trecut la euro. ", explică  Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Totuşi, odată cu implementarea monedei unice europene, faptul că salariile vor fi plătite în euro va reprezenta un avantaj: dispare riscul valutar. Asta înseamnă că ratele nu se vor mai modifica în funcţie de fluctuaţiile cursului leu - euro. Desigur, pentru speculanţi, aceasta nu este tocmai o veste bună. Ei vor fi nevoiţi să găsească alte valute pe care să le cunoască şi din care să scoată profit, în urma anticipării modului în care ele evoluează.

Trecerea la euro va simplifica existenţa băncilor şi va face mai uşoară viaţa clienţilor. Asta pentru că, în mod clar, clienţii nu se vor mai expune riscului valutar, iar băncile vor fi puse într-o măsură mai mare la adăpost de potenţialele riscuri de neplată cauzate de fluctuaţiile de curs. În acest moment, mai mult de jumătate din totalul creditului neguvernamental este denominat în euro, ceea ce reprezintă un lucru nesănătos.", continuă analistul financiar.

Aderarea României la euro - controversată, dar iminentă

Iar schimbările ar putea să apară mai repede decât ne aşteptăm, indiferent de impedimentele pe care le putem întâlni. 

Sub presiunea crizei mondiale, ţările din UE vor trebui să înfiinţeze mai repede decât ar fi vrut Statele Unite ale Europei. Aşa cum într-un moment foarte complex şi complicat al continentului nostru, so­luţia a fost extinderea Uniunii Eu­ropene, şi aşa ne-am trezit noi in­traţi mai repede decât ne-am fi aş­teptat în UE, tot aşa, acum, e un nou mo­ment complicat şi s-ar putea să se gă­sească aceeaşi soluţie: extinderea Zonei euro", arată Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care a menţionat că vorbeşte în nume personal.

Responsabilii cu atingerea condiţiilor necesare pentru aderarea la Zona euro nu sunt, însă, la fel de optimişti.

Aderarea României la euro în 2015 este posibilă, dar este o ţintă foarte ambiţioasă. Nu trebuie să o facă înainte de a fi pregătită. Vedem acum ce probleme întâmpină ţările care nu au fost pregătite şi au aderat. România trebuie să aibă o economie flexibilă, reformată eficient, înainte de a trece la moneda europeană. Totuşi, menţinerea acestei ţinte este bună pentru păstrarea presiunii asupra aplicării reformelor necesare. Dacă acestea nu vor fi gata, aderarea poate fi amânată. Vom vedea'', a spus Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România.

Condiţiile pentru ca un stat să poate adera la Zona euro sunt legate de inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, cursul de schimb şi dobânzi. De exemplu, datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, iar deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din Produsul Intern Brut. Oricum, din momentul în care vom adopta moneda unică europeană, se vor mai putea face tranzacţii cu lei încă un an, până la retragerea monedei din piaţă.

Ţările care sunt în prezent membre ale Zonei euro sunt: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.

CITEŞTE ŞI: Nemţii caută soluţii pentru a-i exclude din Zona euro pe membrii risipitori



21 November 2011