Odată cu criza datoriilor suverane se vorbeşte tot mai des despre posibilitatea ca măcar o bancă din România să ajungă în pragul falimentului. Pentru stat, prima grijă este redresarea economică a instituţiei. Pentru clienţi însă, prima grijă este cea a banilor. Ce se întâmplă cu creditele şi depozitele populaţiei într-o asemenea situaţie? Guvernul a venit cu o nouă soluţie: banca-punte.

23078-banca_faliment.jpgBanca-punte este un concept salvator pentru o instituţie financiară ajunsă în pragul falimentului. Măcar o parte dintre clienţi ar putea fi astfel protejaţi. Mecanismul de funcţionare este relativ simplu: banca-punte preia activele şi pasivele instituţiei ameninţate de faliment şi, cu o conducere nouă, continuă serviciile bancare şi plata creditorilor.

Astfel:

  • Dacă se constată sau este previzibilă o deteriorare semnificativă a indicatorilor prudenţiali şi de performanţă financiară a unei instituţii de credit
  • Dacă banca înregistrează o criză de lichiditate ce poate afecta interesele deponenţilor sau altor creditori
  • Dacă fondurile proprii ale acesteia nu depăşesc 75% din nivelul minim al cerinţelor de capital

Banca Naţională a României va dispune transferul total sau parţial de active şi pasive inclusiv către o bancă-punte. Procedura a fost convenită de Guvern împreună cu Fondul Monetar Internaţional, în toamna anului trecut.

„De principiu, instrumentul bancă-punte constă în crearea unei instituţii de credit temporare, autorizate şi supravegheate de banca centrală, la care să fie realizat transferul de active şi pasive de la o instituţie de credit ce face obiectul unei măsuri de stabilizare, pentru asigurarea continuităţii serviciilor bancare şi a premiselor vânzării băncii-punte sau a activelor şi pasivelor acesteia către un investitor privat eligibil”, se arată în ordonanţa aprobată de Guvern.

Primele despăgubiri vor ajunge la Stat

Desigur, autorizaţia băncii căreia i se preiau activele şi pasivele nu va mai fi valabilă, mandatul conducerii va înceta, adunarea generală a acţionarilor va fi suspendată, iar instituţia va intra în lichidare. Din momentul în care atribuţiile de administrare şi conducere sunt preluate de către banca-punte, aceasta va funcţiona, cu avizul BNR, pe o durată de până la doi ani. În tot acest timp, scopul final este găsirea unui investitor privat care să vrea să cumpere banca problematică. Cei doi ani pot fi însă prelungiţi, dacă riscul unei ameninţări faţă de stabilitatea financiară persistă sau negocierile cu investitorul care va achiziţiona aceste active şi pasive nu vor fi încheiate în termen. Sumele rezultate din vânzare vor fi folosite pentru plata creditorilor, conform ordinii de stingere a creanţelor. Prioritare vor fi însă restituirea eventualelor împrumuturi de la Guvern şi, pe poziţia următoare, refacerea resurselor schemei de garantare.

Nu toate băncile au acces la această plasă de siguranţă

Totuşi, nu orice bancă va avea acces la un asemenea plan de siguranţă. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat că înfiinţarea unei bănci-punte sau intrarea Fondului de Garantare în acţionariatul unei bănci cu probleme va fi aplicabilă numai pentru instituţiile de credit care prezintă un risc pentru stabilitatea financiară. Totuşi, oficialii BNR ne asigură că, măcar momentan, nu poate fi vorba despre nevoia unor asemenea măsuri. Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, susţine că sistemul bancar este stabil şi că, cel puţin în acest an, nu va exista o situaţie care să necesite crearea unei bănci-punte, dar că orice problemă într-o bancă reprezintă un risc la stabilitatea sistemului.

CITEŞTE ŞI O nouă criză a creditelor? Băncile au început să se retragă grăbite din Europa. Unicredit este una dintre ele


23 January 2012