Semnalele economice pozitive nu schimbă atitudinea precaută a băncilor în faţa crizei. Din contră chiar, iar primul semn al faptului că instituţiile financiare nu mai sunt dispuse să îşi asume riscuri este dat de retragerile care au început deja să se facă simţite pe pieţele din Europa de Est. Este vorba de nume mari precum Unicredit sau Commerzbank, una dintre cele mai populare bănci germane.

22640-care-sunt-tarile-din-ece-care-risca-o-criza-a-c.jpgŢările din Europa Centrală şi de Est au înseamnat o trambulină pentru profiturile băncilor, în vremurile de dinainte de criză. România este şi ea pe această listă. Acum însă, în vremuri de criză, piaţa s-a retras la fel de brusc pe cât a crescut, iar activitatea fililalelor bancare în aceste ţări a devenit nesustenabilă. În plus, este nevoie de toată atenţia pentru a se menţine active în ţările lor de origine. Din acest motiv, băncile europene au început să se retragă grăbite din Europa de Est, iar situaţia ameninţă să declanşeze o criză a creditelor în regiune, potrivit unei analize Wall Street Journal.

„Acest lucru înseamnă că, în cel mai bun caz, creşterea creditelor în Europa de Est va rămâne la niveluri foarte slabe. Însă cred că există un risc considerabil, subapreciat, al unei noi crize a creditelor", comentează Neil Shearing, economist-şef pentru pieţe emergente la Capital Economics Londra.

Spre exemplu, cel puţin şapte bănci europene caută investitori dispuşi să le cumpere operaţiunile din Polonia şi Turcia, pentru a obţine lichidităţile de care au nevoie pentru a face faţă situaţiei din Europa de Vest. Totodată, două dintre cele mai mari bănci europene, Commerzbank (Germania) şi UniCredit (Italia) au anunţat că intenţionează să înceteze sau să reducă creditarea în unele ţări est-europene care reprezentau înainte pieţe prioritare pentru cele două grupuri. Autorităţile europene au impus ambelor bănci să-şi consolideze capitalul cu câteva miliarde euro fiecare, până în iunie.

Zvonurile despre retragerea băncilor au panicat clienţii

Chiar dacă doar câteva bănci şi-au anunţat oficial retragerea, clienţii tuturor băncilor străine au început să se alarmeze şi să acţioneze frenetic. În Letonia, de exemplu, zvonurile că băncile suedeze au probleme şi se pregătesc să iasă din ţară i-au determinat pe îngrijorător de mulţi clienţi să îşi retragă sumele depozitate. Suedia nu a adoptat moneda euro, iar instituţiile de credit suedeze controlează 40% din activele sistemului bancar leton. O treime din bancomatele Swedbank din Letonia au fost golite în weekend, deşi banca a dezminţit zvonurile. Grupul suedez a arătat ulterior că nu a fost afectat de retragerile masive din Letonia, iar autorităţile letone au anunţat că anchetează propagarea zvonurilor. Ulterior, situaţia s-a stabilizat, retragerile de numerar revenind la cote normale.

Băncile şi-au încălcat promisiunea de a rămâne active în Europa de Est

Băncile din Zona euro au promis, la începutul crizei, că îşi vor păstra expunerea pe Europa de Est. Odată cu evoluţia crizei însă, situaţia s-a schimbat şi multe instituţii de credit din Grecia, Italia, Portugalia, Belgia, Germania şi Irlanda au început să cocheteze cu ideea ieşirii de pe pieţele emergente. Problema este în faptul că investitorii nu s-au arătat interesaţi de colaborări. Băncile europene sperau că operaţiunile din aceste ţări pot atrage interesul altor grupuri financiare, aflate într-o situaţie mai bună. Dar interesul manifestat de investitori pentru aceste active pare însă redus, potrivit unor surse apropiate licitaţiei organizate de grupul portughez Millennium BCP pentru operaţiunile din Polonia. Potenţialii cumpărători sunt prudenţi şi evită să investească într-un context atât de incert, însă banca portugheză consideră că operaţiunile din Polonia sunt de calitate ridicată şi vrea să le păstreze, chiar dacă nu va găsi un investitor serios, au arătat alte surse.

CITEŞTE ŞI Băncile nu mai vor să finanţeze locuinţe. Află de ce.


14 December 2011