Construcţia unei clădiri, în România, este un demers mai degrabă preferenţial decât riguros reglementat. Legile se modifică în funcţie de interese, iar şansele de reuşită sunt de partea celor care cunosc persoana potrivită, aflată la locul potrivit. În acest caz, succesul poate fi garantat, chiar dacă este vorba despre rele intenţii sau proiecte ilegale. Iar aceste lucruri sunt permise în timp ce oamenii de rând stau la cozi interminabile, doar pentru a li se respinge dosarele, pe motiv că mai au nevoie de încă o aprobare. Totuşi, în unele cazuri, cei care reuşesc cu ușurință să ridice clădiri în mod ilicit, au reale probleme ulterior. Câteva proiecte gigant, catalogate drept ilegale, au reuşit să se remarce nu doar prin dimensiunea lor, ci şi prin vâlva creată.
Atunci când vine vorba despre proiecte imobiliare controversate, clădirea de birouri
Cathedral Plaza este în topul listei. Început în 1998, cu o valoare a investiţiilor de 60 milioane euro, proiectul este impresionant prin anvergura lui, de aplaudat din punct de vedere
arhitectural, dar şi un eşec lamentabil ca urmare a încălcării unei reguli esenţiale: distanţa faţă de vecini. În acest caz, vecinii nu sunt deloc de negligat: catedrala Sfântul Iosif. Dacă
iniţial a existat un acord de principiu din partea Arhiepiscopiei, acesta a fost retras în scurt timp, după ce o construcţie similară a produs avarii unei clădiri a Arhiepiscopiei. Au urmat
apoi mai multe sesizări făcute de oficialii bisericeşti adresate atât autorităţilor competente în avizare, cât şi
investitorilor. Acestea nu au avut însă niciun ecou, iar investitorii au primit autorizaţia de construire de la Primăria Sectorului 1. Din acest moment, s-au declanşat nenumărate proteste
publice ale comunităţii catolice din toată ţara, proteste ale societăţii civile, dar lucrările au continuat, iar autorităţile nu au luat nicio măsură. Acesta a fost momentul în care
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti a dat în judecată autorităţile implicate în procesul de avizare, considerând că este încălcată legea 50/1991. Argumentele au fost solide:
- Autorizaţia a fost emisă fără o expertizare tehnică a Catedralei, înainte de începerea lucrărilor, aşa cum prevăd normele în vigoare
- Nu exista un acord în formă autentică între investitori şi Arhiepiscopie, conform legii
Protestele au început în 2001, dar decizia judecătorească în favoarea păgubiţilor a venit abia 10 ani mai târziu
Se solicita oprirea lucrărilor în şantier, însă instanţa a respins de două ori cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti. Au urmat mai multe dezbateri pe această temă, în care s-a susţinut cauza Catedralei, au continuat protestele, au existat chiar şi lanţuri vii în faţa bisericilor catolice din marile oraşe ale României, în semn de solidaritate. Scandalul a căpătat proporţii internaţionale în momentul în care Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea, a cerut în mod oficial anularea documentelor care au facut posibilă construirea Chatedral Plaza. Pentru această cauză s-au strâns şi 371 semnături în parlamentul european, care a condamnat ferm, printr-un comunicat, construcţia ilegală a clădirii de birouri. Toate aceste lucruri s-au petrecut începând cu anul 2001, dar abia în vara lui 2011, Curtea de Apel Suceava a decis că imobilul este construit ilegal. De atunci, a rămas doar decizia definitivă şi irevocabilă. Clădirea încă stă în picioare şi nu se ştie cine sau când va duce la îndeplinire hotărârea instanţei.
Millenium Business Center a ars integral, după achitarea unei despăgubiri de 800.000 dolari
Istoria s-a repetat şi în cazul clădirii de birouri Millennium Business Center, construită în 2001, lângă biserica Armenească din Bucureşti. Clădirea are tot 19 etaje, iar problemele au apărut în paralel cu cele de la Cathedral Plaza. Acestea au început atunci când reprezentanţii lăcaşului de cult au reclamat apariţia unor fisuri datorate lucrărilor de construcţie. De data aceasta însă, a existat înţelegere între părţi, iar generozitatea investitorului a fost de natură să calmeze spiritele. Biserica a încasat 800.000 dolari, cu titlul de despăgubiri, dar problemele nu au încetat, după cum era de aşteptat. În 2009, blocul Millenium a fost devastat de un incendiu. Clădirea nu a fost renovată nici până aum, iar voci din piaţă spun că daunele au fost atât de mari, încât, mai devreme sau mai târziu, se va ajunge la demolare.
Hala Matache a fost demolată în ciuda statutului de monument istoric. Reconstrucţia se va face când vor exista fonduri
Un caz în care demolarea a fost dorită cu ardoare, ba chiar de către autorităţi, a fost cel al Halei Matache, vechi de un secol şi declarată monument istoric. Primăria Generală Bucureşti a cerut demolarea acesteia pentru a fi relocată câţiva metri mai departe. Motivul: încurca proiectul de lărgire a străzii Berzei. Reconstrucţia a fost amânată pentru momentul în care vor exista fonduri. Întregul demers a fost virulent boicotat de societatea civilă, atât pentru gestul demolării în sine, cât şi pentru lipsa de grijă cu care au fost manevrate obiectele cu valoare istorică, în timpul lucrărilor.
Lista clădirilor catalogate drept ilegale continuă cu Hotelul Histria, din Constanţa, unde a fost demolată extinderea făcută împotriva legii. Tot în Constanţa, proiectul City Mall, construit în Parcul Tăbăcărie din Constanţa, a fost contestat fără succes pentru că ar fi construit ilegal pe un spaţiu verde. În Iaşi, un alt complex comercial, Palas, a fost acuzat că ar fi adus prejudicii integrităţii Palatului Culturii. Există şi o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă în acest sens.
Acestea sunt doar câteva exemple. Controversele imobiliare de anvergură există în întreaga ţară, iar luptele pentru restabilirea dreptăţii nu sunt niciodată facile, nici chiar cu legea de partea păgubiţilor.
CITEŞTE ŞI: Imobiliarele de criză au îngropat averea lui Ion Tiriac, Ilie Năstase şi altor miliardari
21 January 2014
