Case si vile de vanzare in Cotroceni Bucuresti

Cauți anunturi imobiliare de Case si vile de vanzare in Cotroceni Bucuresti? Vanzari case si vile in Cotroceni Bucuresti . Vezi pe imopedia cele mai bune anunțuri de Case si vile de vanzare in Cotroceni Bucuresti . Vezi si in Cotroceni Bucuresti Pentru alte judete vezi si Dambovita, Giurgiu, Prahova, Ialomita

Cat costa o vila in Cotroceni, Bucuresti?

Pretul unei vile in Cotroceni, Bucuresti costa in medie 1.448.000 Euro.

Care sunt actele care imi trebuiesc la cumpararea unui vila?

Actele care trebuiesc pentru cumpararea unui vila sunt: acte identitate vanzatori, acte proprietate bun imobil, documentatia cadastrala si incheierea de intabulare, certificat fiscal al imobilului din care sa reiasa ca este cu taxele la zi..

Localizare

Cartierul Cotroceni se află în sectorul 5 al Capitalei, în partea de vest a municipiului Bucureşti, dar foarte aproape de centru. Cartierul se întinde de la Dâmboviţa, din faţa Operei, până la Grădina Botanică şi Palatul Cotroceni, fiind delimitat de strada Dr. Staicovici, de şoseaua Panduri, dar şi de Facultatea de Medicină Veterinară.

Istoric

Construirea Cartierului Cotroceni a început o dată cu venirea regelui Carol I şi ridicarea Palatului Regal în jurul Mănăstirii Cotroceni. Mai târziu, aici au fost ridicate mai multe case de locuit pentru personalul regal, în special cel militar. Cu trecerea anilor, cartierul s-a întins în jurul zonei prezidenţiale a Palatului Cotroceni. În timp, cartierul s-a dezvoltat ca o zonă foarte cochetă, deşi nu neapărat de bogătaşi. Aici au locuit artişti precum Ion Minulescu, Marin Preda, Ion Barbu sau Liviu Rebreanu.

Administraţie şi economie

Cotroceniul este unul din cele mai verzi cartiere. E un cartier unde nu găseşti blocuri. Aşa se face că zona păstrează încă un aer distins, dat de construcţiile elegante, din perioada interbelică, dar şi de Grădina Botanică şi Palatul Cotroceni. În cartier sunt câteva parcuri importante: Romniceanu, Eroilor, Operei şi Academiei.

În cartier există o piaţă, improvizată, ce-i drept, lângă economatul lui Vanghelie, un supermarket, multe grădiniţe particulare şi două şcoli. Plus Facultatea de Medicină „Carol Davila" şi Academia Militară. Tot în cartierul Cotroceni se află şi Spitalul Municipal, precum şi o mulţime de cabinete veterinare particulare. În curând, în zonă se deschide Cotroceni Park, cel mai mare mall din Capitală. Cartierul dispune de toate utilităţile necesare (apă, canalizare, gaze, telefon, internet). Străzile sunt în stare bună, iar cele mai multe dintre ele au nume de doctori (Pasteur, Davila).

Cartierul Cotroceni are o mulţime de avantaje. În primul rând, e curat, liniştit şi are multe spaţii verzi, cel mai important dintre acestea fiind chiar Grădina Botanică. Apoi, de aici ajungi repede cam oriunde. Staţia de metrou Eroilor este la o aruncătură de băţ, iar autobuzele şi troleibuzele care traversează cartierul fac legătura cu orice zonă a Capitalei. Alte atuuri ale cartierului care găzduieşte Palatul Prezidenţial sunt stadionul Cotroceni şi Arenele BNR unde poţi juca tenis, fotbal, ping pong, baschet, aerobic. În centrul complexului există şi un hotel cu circuit închis, pentru sportivi, dar şi un restaurant.

La capitolul „dezavantaje" nu prea ai ce spune. Poate doar că e un cartier de oameni bătrâni, cu case vechi, unele neîngrijite, străjuite de copaci imenşi, unii fiind chiar protejaţi prin lege. Tot aici intră şi discuţia despre preţuri. Deoarece Cotroceniul este un cartier select, unde chiriile pornesc de la aproximativ cinci sute de euro pentru o garsonieră în vilă.

Fără doar şi poate, cel mai important obiectiv din cartier este Palatul Cotroceni, care este şi muzeu, dar şi reşedinţa preşedintelui României. Istoria acestui loc începe în anul 1679, când domnitorul Ştefan Cantacuzino a construit pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Peste mai bine de 200 de ani, în 1888, Carol I al României a ridicat în incinta mănăstirii un palat care să-i servească drept reşedinţă în Bucureşti. Planurile palatului au fost realizate de ahitectul Paul Gottereau în stil clasic veneţian. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică ân stil naţional romantic. Din păcate, în 1984, Nicolae Ceauşescu a dispus demolarea bisericii construite de Ştefan Cantacuzino, iar acest lucru s-a întâmplat într-o singură noapte.În prezent, fundaţia bisericii este conturată cu plăci de marmură. Din anul 1991, aripa veche a palatului Cotroceni a devenit Muzeul Naţional Cotroceni, printr-o hotărâre guvernamentală.