Umiditatea din interiorul locuințelor este una dintre cele mai mari probleme, atât pentru construcție, cât și pentru locuitori. Într-un spațiu care nu este bine aerisit apar condensul ori mucegaiul, care atrag după sine și probleme de sănătate ale celor care respiră acest aer viciat. Pentru a preîntâmpina aceste probleme, cei care își construiesc case încearcă să obțină așa numiții pereți care respiră, dar sunt ei suficienți? Răspunsul este că nu. Cel puțin nu în primii ani de la construcție. În acest interval, materialele de construcție încă elimină cantități importante de apă, care nu pot fi eliminate decât printr-un sistem de ventilație.

35735-ventilatie.jpgFiecare nouă construcție elimină vapori de apă mult după finalizarea ei. Atât structurile de lemn, cât și fundațiile de beton au o componentă lichidă, care poate acționa împotriva structurii precum și a proprietarilor, pe termen lung, în cazul în care locuința nu este bine ventilată. În cazul lemnului, pericolul este cu atât mai mare cu cât nu respectă normele de construcție.  

Pentru o casă de dimensiuni medii, se folosesc cel puțin două tone de lemn. La modul ideal, acest lemn ar trebui să aibă un nivel de umiditate de 19%. Există însă mulți proprietari care nu conștientizează importanța faptului că lemnul trebuie să fie cât mai uscat, motiv pentru care achiziționează lemn de construcție care a stat în exterior, în ploaie sau zăpadă. Utilizarea acestui tip de lemn este interzisă prin lege în mai multe țări din lume. Acest lucru se întâmplă pentru că, după finalizarea construcției, lemnul trebuie să ajungă rapid la 9% umiditate, pentru a crea un ambient plăcut și sănătos”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro arhitect Ana Tătaru, ArhiProf.

Lemnul eliberează în timp peste 200 de litri de apă

Pentru a ajunge la acest grad scăzut de umiditate, lemnul eliberează în timp peste 200 de litri de apă. Iar acest volum se cumulează cu toți ceilalți factori care crează umiditate într-o gospodărie, precum gătit, spălatul rufelor sau chiar respirația locuitorilor. Lucrurile nu se schimbă cu mult nici în cazul caselor cu structură de beton.

Pentru aceeași casă cu dimensiuni medii, de data aceasta cu structură de beton, sunt necesare tot două tone de apă. Iar după construcție, se evaporă aproximativ 120 de litri pe metru cub. Cea mai mare parte se evaporă în primii doi ani de locuire, cu un ritm mai ridicat în primul an. Vorbim despre patru-cinci litri pe zi, în medie, pe lângă  umiditatea care se produce inevitabil prin simpla locuire a casei”, continuă arhitect Ana Tătaru.

Locuințele noi sunt deci mai predispuse la apariția mucegaiului și a igrasiei

Așa se justifică și faptul că, de multe ori, o casă nouă este mult mai predispusă la apariția igrasiei și mucegaiului decât o locuință care este deja utilizată de mai mulți ani. Lucrurile se complică sezonier, în perioadele cu o umiditate mare. Toamna, sau în perioadele ploioase, umiditatea poate varia între 60 și 90%.

Pe timpul verii, când casele sunt bine aerisite, există percepția că umiditatea nu se stochează. Este greșit. Condensul există chiar și în perioada caldă, doar că este este absorbit de materialele de construcție. În timpul iernii, când umiditatea din interior scade  până la 30-40%, umiditatea acumulată de construcție pe timpul verii este eliberată în aerul interior” a declarat pentru IMOPEDIA.ro Viorel Cataramă, constructor Amarom.

Izolarea termică joacă un rol crucial, dar pereții care respiră nu sunt suficienți pentru o ventilație corectă

În acest context, izolarea termică joacă un rol crucial. Aerisirea locuinței este importantă și trebuie să se facă în mod obligatoriu și în perioade suficiente, atât iarna cât și vara. Problema, cu acest tip de ventilație, este că irosește căldură pe timpul iernii și răcoare, pe timpul verii. O altă variantă este construirea unei case care să respire. De multe ori, asta înseamnă să nu se folosească polistirenul ci vata minerală. Cu toate acestea, oricât de bine ar fi construită casa, ea nu poate fi suficient aerisită doar prin pereți.

Pentru cei care vor să asigure o ventilație optimă, se poate folosi o centrală de ventilație cu schimbător de căldură. Este o metodă complicată, dar eficientă prin care se face schimbul de aer între interior și exterior prin eliminarea aerului uzat dar păstrarea căldurii, prin încălzirea aerului intrat de afară. Dar nici această metodă nu este complet eficientă energetică, centrala având un randament de 80% în păstrarea căldurii”, continuă Viorel Cataramă, constructor Amarom.

Un avertisment special trebuie acordat celor care vor să își construiască locuințe pasive, respectiv extrem de eficiente energetic, care produc chiar energie. Aceste case sunt cu adevărat nocive dacă nu există un plan de ventilație riguros pus la punct. Aerul viciat din interior va conduce la îmbolnăvirea locatarilor precum și la deteriorarea locuinței, într-un ritm mai alert decât în cazul caselor convenționale.

CITEȘTE ȘI: