|
Ministerul Economiei şi Comerţului a fost mandatat de guvern să implementeze
strategia de restructurare şi privatizare a Societăţii Naţionale Plafar S.A. În prima etapă, se intenţionează restructurarea Plafar, prin vânzarea activelor care nu au o contribuţie
directă la realizarea obiectului principal de activitate sau care nu sunt profitabile. Actualul director al societăţii, Aurel Nicolae, ne-a declarat că a identificat aproximativ 40% din
active ca fiind aducătoare de pagube.
Acestea trebuie doar întreţinute şi nu mai produc nimic, de aceea vor fi scoase la licitaţie. Apoi, 51% din capitalul social al societăţii Plafar va fi vândut către un
investitor strategic (sau consorţiu de investitori). Salariaţii, membrii conducerii executive, cei ai consiliului de administraţie, precum şi pensionarii cu ultimul loc de muncă la
Plafar, organizaţi într-o asociaţie constituită legal, vor avea dreptul să cumpere până la 10% din capitalul social al societăţii. Competitorii precalificaţi trebuie să depună un avans de
20% din valoarea pachetului majoritar.
O nouă bătaie pe spaţii comerciale şi terenuri
De-a lungul timpului, Plafar a pierdut cele mai bune spaţii comerciale şi terenuri care, ori au fost vândute cu bucata, ori au fost cedate altor societăţi care au rezultat în urma unei
decizii a guvernului. În 1999, Executivul a reorganizat patrimoniul vechiului trust Plafar, rezultând patru societăţi cu un obiect de activitate asemănător: Regia Autonomă Plafar, S.C.
Fitoterapia S.A. Bucureşti, S.C. Fares S.A. Orăştie şi S.C. Romflores SA. Societatea Naţională Plafar S.A. a fost evaluată atunci la 514.000 dolari, stabilindu-şi ca obiect de activitate
producţia, industrializarea şi comercializarea - la intern şi la export - a plantelor medicinale, aromatice şi toxice din culturi şi din flora spontană. Aurel Nicolae ne-a spus că, în
prezent, unitatea pe care o conduce mai are doar 28 de spaţii comerciale şi 400 de ha. Cu toate acestea, 25 de companii şi-au arătat disponibilitatea de a prelua Plafar. Surse din piaţă
vehiculează ideea că investitorii doresc să pună mâna pe terenurile şi magazinele respective pentru a le exploata în scop imobiliar. Directorul Plafar infirmă această ipoteză, argumentând
că spaţiile comerciale nu se află în zone cu vad, iar terenurile fie sunt în zone inundabile, fie sunt revendicate de foştii proprietari şi au un statut juridic incert.
Articol integral in Adevarul
|