România rămâne una dintre ţările cu cel mai mare potenţial din zonă, iar acest lucru se resimte dincolo de criza economică. Beneficiile oferite de o ţară emergentă nu se regăsesc atât de uşor în alte ţări, iar acest lucru a fost înţeles şi de români, dar şi de străinii care vin la noi cu speranţa că vor obţine profituri considerabil mai mari decât ar reuşi la ei acasă. Totuşi, există câteva zone consacrate în ţară unde câştigurile pot fi mai mari şi mai facile. IMOPEDIA.ro vă spune care sunt cele mai bune zone din România pentru cei care vor să facă bani.

25664-gn3.jpgBucureştiul este un oraş cu două tăişuri. Este mai mult loc de desfăşurare, dar şi o concurenţă acerbă. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, un investitor trebuie să găsească o nişă. Iar apoi, să aibă sprijinul pieţei. Din păcate, în vremurile de criză, românii sunt tot mai puţin încurajaţi să facă afaceri în domeniul imobiliar. Mai ales într-unul dintre domeniile în care este cea mai mare cerere în acest moment: segmentul birourilor.

„Străinii vor fi atraşi mai degrabă de Bucureşti, constructorii locali vor avea oportunităţi mai puţine de a construi pe piaţa office. Nu cred că băncile vor fi dispuse să împrumute investitorii locali, vor căuta clienţi mai sofisticaţi, mai siguri, cu mai multe proiecte în piaţă. Dacă spui că ai dezvoltat acum 5 ani un proiect în România, băncile vor prefera să împrumute banii unei companii care are zeci de proiecte, în afara ţării”, spune pentru IMOPEDIA.ro Randy Tharp, manager Epstein Architecture & Engineering.

Vedeta perioadei este zona Cluj-Turda

O situaţie nedreaptă pentru afacerile autohtone, dar băncile îşi văd interesul şi vor să acţioneze cât mai prudent cu putinţă. În acest context, o oportunitate mai poate fi şi segmentul logistic. Studiile anticipează o revenire a acestuia, atât în Bucureşti cât şi în oraşele din apropiere.

„Ploieşti a dovedit că poate să absoarbă toate spaţiile pe care le-a construit, să absoarbă clienţi. De asemenea, periferia Bucureştiului încă are potenţial, deşi s-a construit mult, fără sens în unele cazuri şi multe spaţii au rămas neocupate. Desigur, poate că nu vor mai fi cinci clădiri livrate anual, dar o clădire la şase luni este foarte bine”, continuă Randy Tharp.

Dar vedeta acestei perioade este fără îndoială zona Cluj-Turda. Aceasta pare să atragă multă atenţie şi rămâne încă o locaţie slab construită. Totuşi, sunt multe investiţii care încep acolo, în acest moment.

„Faptul că acolo intră nume precum DeLonghi şi Bosch, înseamnă că vidul va fi absorbit. Fiecare companie mare atrage după sine mai multe companii parteneri. De exemplu Bosh nu face singură fiecare piesă, o cumpără de la alte companii, care se vor reloca sau s-au relocat deja acolo”, arată Randy Tharp.

Constanţa este cea mai puţin tentantă zonă, pentru distribuţie

La cealaltă extremă, Constanţa pare cea mai puţin tentantă zonă pentru investitorii străini. În general, oraşul de la malul mării este privit exclusiv drept un punct de tranzit. Marea Neagră blochează multe oportunităţi de afaceri.

Constanţa este un port cheie pentru a ajunge la zona de est a Europei Centrale şi de Vest. Cred că este slab utilizat, pentru că nu există o reţea de drumuri bună pe care să ieşi. Nu cred că vor fi vreodată clădiri logistice în Constanţa. Atunci când intră un produs în Constanţa, va fi ţinut în terminal până e încărcat în camioane şi dus la centrul de distribuţie. Dar nu va fi distribuţie în masă din cauză că poţi merge într-o singură direcţie. Investitorii vor să fie într-un loc din care să facă distribuţie radială şi să atingă mai multe locuri, pe o distanţă cât mai scurtă”, este de părere Randy Tharp.

Cât despre românii care investesc în străinătate, această categorie este insignifiantă. Studiile arată că acestea sunt egale cu 1,3% din investiţiile străine direct atrase. Iar numărul acestora este oricum foarte mic. Anul trecut, investiţiile rezidenţilor străini erau de 1,1 miliarde euro, aproape cât Bulgaria, în condiţiile în care PIB-ul vecinilor este de aproape patru ori mai mic decât al nostru.

CITEŞTE ŞI Case fabricate şi împachetate în România, trimise către Anglia, Belgia sau Australia

18 July 2012