Cu toate că Bucureştiul este sufocat de maşini, la acest lucru participă şi dezvoltatorii imobiliari. Asta pentru că proiectele lor pot genera ambuteiaje în zone care nu au fost prevăzute cu o infrastructură rutieră pe măsură. Un ansamblu de birouri în contrast arhitectural cu zona în care va fi ridicat ar putea să dea peste cap traficul pe straduţele dintre Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei.

17563-alecsandri-8.jpgAlecsandri, numărul 4, colţ cu Povernei. O adresa înconjurată de sensuri unice şi mulţi copaci, în dreapta bulevardului Lascăr Catargiu. O zona protejată a Bucureştiului (Căderea Bastiliei), o instituţie de învăţământ superioară în imediata vecinatate, acces rapid la metrou şi RATB şi nu în ultimul rând foarte multă linişte. Asta în prezent. Pentru că în viitorul apropiat se anunţă ambuteiaje, noxe, nervi şi claxoane. Un imens ansamblu de birouri clasa A este gata să răsară acolo în curând. "Nicio altă dezvoltare de birouri realizată în Capitală în ultimii ani nu a reuşit să ofere un loc atât de central şi exclusivist ca noul ansamblu «Alecsandri 8»", se laudă dezvoltatorii în broşura de prezentare.

Practic, pe terenul deja eliberat de fostele clădiri se afla în trecut unul din sediile companiei care dezvoltă ansamblul de birouri. O clădire impunătoare, boierească, în ton cu stilul arhitectural din jur care, în mod bizar , nu a fost clasată în lista monumentelor istorice. Ea însă a fost dărâmată, culmea, chiar de compania de arhitecţi care o ocupa.

Aceeaşi soartă pare să o aibă şi clădirea de la Povernei nr. 2, care deşi este şi ea în ton cu stilul arhitectural din jur, stă în calea viitorului ansamblu de birouri. Imobilul pare că este abandonat şi deja pregătit pentru demolare.

Mai mult, în imediata vecinătate a viitorului ansamblu de birouri, vizavi, pe Povernei nr.1-3, se află un alt imobil, tot pe lotul aflat în proprietatea Proiect Bucureşti, de o grea valoare istorică: o elegantă casă construită în 1891 de arhitectul Wilhelm Bast, în care a trăit Teodor Rosetti-Soleşti, fost prim-ministru şi fratele soţiei lui Alexandru Ioan Cuza, Elena Doamna. Tocmai datorită acestui lucru a fost inclusă în patrimoniu şi nu a putut fi demolată. În PUZ-ul aprobat de primarul general de la momentul respectiv, Adriean Videanu, se menţionează expres necesitatea ca această clădire să fie protejată.

Concret, ironia sorţii face ca Proiect Bucureşti, compania care a dărâmat vechea clădire de pe Alecsadri nr.4 în care îşi avea sediul, să nu ţină cont de specificul zonei şi să proiecteze un ansamblu de birouri, avangardist, deşi este vorba chiar de o companie de arhitectură.


Sursa

15 April 2011