Statul are sute de proprietăţi precum cea din imagine şi plăteşte 2.000 de angajaţi să le administreze.

25794-3-vila-dante-mfax.jpgActive de 900 mil. euro, cât cel mai mare investitor imobiliar. Peste 2.000 de angajaţi. Pierderi de 2,5 mil. euro în 2011. Acestea sunt datele seci privind activitatea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), instituţie care a revenit în atenţie în urma scandalului prin care premierul Victor Ponta îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu că îşi pregătea Vila Dante din Primăverii ca "refugiu" după plecarea de la Cotroceni.

Dacă intri pe site-ul instituţiei şi accesezi subpagina Imobile, poţi "admira" un ecran alb: nu este afişată nicio informaţie sau prezentare cu privire la portofoliul în administrare. Datele publicate la Ministerul Finanţelor arată că Regia are în gestiune active de 900 de milioane de euro şi datorii de doar 10 milioane de euro (sub 1% din active). Cu toate acestea, a terminat al doilea an consecutiv pe pierdere, raportând un rezultat negativ de 2,5 milioane de euro.

Cu alte cuvinte, statul are sute de proprietăţi şi plăteşte 2.000 de angajaţi să le administreze cât mai eficient, iar la finalul anului mai trebuie să scoată din alte buzunare 2,5 milioane de euro pentru a acoperi pierderile. Acesta e managementul de care este statul capabil? Cu un asemenea portofoliu care aduce pierderi, mai bine îi dai foc sau îl demolezi!

Soluţiile nu ar trebui să fie însă atât de extreme. Guvernul Ponta, dacă a descoperit anumite nereguli, precum Vila Dante din Primăverii, despre care afirmă că era amenajată "cu dedicaţie" pentru preşedintele Băsescu, ar trebui să găsească variante pentru a eficientiza şi transparentiza activitatea acestei instituţii.

Ziarul Financiar a propus şi cu alte ocazii ca, în locul unei vânzări a terenurilor, spaţiilor comerciale şi vilelor prin licitaţii care atrag de cele mai multe ori maxim un cumpărător, Regia să fie organizată sub forma unui fond de investiţii imobiliare, listat la bursă, transparent şi cu management privat.

Despre proprietăţile sud-africanilor de la NEPI, spre exemplu, fond listat la Bucureşti, dar care nu are statul în acţionariat, poţi afla trimestrial situaţia fiecărei proprietăţi, suprafaţa, numele chiriaşilor, gradul de ocupare şi veniturile generate. Date publice, la dispoziţia oricui doreşte, acţionar sau nu al companiei.

Când va face RA-APPS publice aceste detalii de­spre proprietăţile din portofoliu?

Date recente arată că o vilă a RAAPPS din şoseaua Kiseleff a fost folosită până recent ca sediu de firmă pentru omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzat că ar fi primit acţiuni la Fondul Proprietatea în valoare de 150 de milioane de euro în baza unor acte false. Clădirea cu o suprafaţă de 2.700 de metri pătraţi, situată într-una dintre cele mai bune zone din Bucureşti, a fost vândută luna trecută cu 5 milioane de euro (1.850 de euro/mp), identitatea cumpărătorului fiind necunoscută.

Nu trebuie să fii expert imobiliar ca această tranzacţie să nu ridice semne de întrebare. Date recente ale imobiliare.ro arată că la marginea Bucureştiului, în comuna Domneşti, pentru o vilă de 1.100 mp fără nicio valoare istorică este solicitat un preţ de 3 milioane de euro (2.700 de euro/mp), cu 50% mai mult decât preţul pe metru pătrat din Kiseleff. Chiar aşa să se fi răsturnat scara valorilor imobiliare din Bucureşti?

 

Sursa

27 July 2012