Omul de afaceri este în dispută pentru proiectul imobiliar "Stejarii" cu gigantul francez Bouygues, actor în câteva scandaluri româneşti.
Grupul Ţiriac Imobiliare, care derulează
proiectul "Stejarii" şi este deţinut de omul de afaceri Ion Ţiriac, nu se înţelege cu societatea franceză de construcţii Bouygues, pe care a tocmit-o pentru construirea complexului de lux.
Acesta ar trebui să fie gata peste un an. Cele două părţi păstrează secretul disputei lor, însă presa a relatat că acestea se judecă la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerţ.
Mărul discordiei provine din prevederile contractuale privitoare la calitatea finisajelor. Ca urmare a faptului că proiectul este destinat segmentului de lux, preţul unei locuinţe putând depăşi un milion de euro, Ţiriac Imobiliare a cerut constructorului să folosească finisaje de cea mai înaltă calitate.
Cele folosite de Bouygues România nu s-au ridicat la nivelul pretenţiilor lui Ţiriac Imobiliare, iar pentru înlocuirea acestora cu altele mai bune, Bouygues a cerut plata unui adaos de circa 30%. Ţiriac Imobiliare a acceptat plăţile, însă Bouygues a supralicitat cerând suplimentar amânarea termenului de predare cu un an şi plata unor compensaţii financiare a căror valoare nu a fost făcută publică.
Întrebaţi despre disputa cu clientul său, Ţiriac Imobiliare, oficialii firmei Bouygues dau un mesaj simplu. Este regretabil că Ţiriac "a dat din casă" la presă, iar firma acestuia trebuie să respecte prevederile contractuale, fie că acestea îi plac sau nu îi plac. "În ceea ce priveşte proiectul «Stejarii» vă precizăm că Bouygues România este implicat în realizarea unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte rezidenţiale de lux din România şi suntem convinşi că aportul nostru contribuie de o manieră semnificativă la reuşita acestui proiect excepţional", spune Antonia Noel, responsabil de comunicare Bouygues.
După aceste vorbe frumoase, Noel adaugă: "Este adevărat că în prezent avem anumite puncte de vedere diferite cu clientul nostru, legate de subiecte tehnice şi financiare, cu impact asupra termenelor de livrare. Nutrim speranţa ca aceste divergenţe să fie depăşite; în caz contrar, există clauze contractuale care prevăd soluţionarea oricăror dezacorduri. Tradiţia societăţii noastre este însă aceea de a construi proiecte prestigioase şi nu de a soluţiona subiectele legate de realizarea şantierelor prin intermediul mass-media". Oficialii Bouygues au refuzat să răspundă întrebările care le-au fost adresate şi care privesc suma aflată în dispută, termenul la care complexul va fi definitivat, instanţa care arbitrează disputa.
Bouygues, unul dintre cei mai mari constructori din lume, şi-a făcut intrarea în România ca parte la una dintre marile afaceri proaste pentru statul român. Compania World Trade Center, printre ai cărei acţionari se regăseşte şi Bouygues, a luat un credit de peste 70 de milioane de dolari de la Bancorex, cu garanţia statului, pe care nu l-a putut plăti. Datoria a fost plătită de către statul român, care în cele din urmă a trecut la administrarea WTC în încercarea de a recupera din pierderi.
Ulterior, Bouygues a primit un contract privitor la refacerea Palatului de Justiţie, contract atribuit firmei franceze pentru suma de 15 milioane de euro. În final, Bouygues a încasat aproape dublul sumei, respectiv 28,7 milioane de euro. În domeniul construirii de drumuri, Bouygues deţine firma Colas care a primit contracte de la Ministerul Transporturilor deşi nu ceruse cei mai puţini bani în licitaţiile respective.
Sursa16 March 2009
