Afacerile cu terenuri agricole sunt profitabile pentru vânzător în momentul tranzacţiei, dar pentru cumpărător profitul vine abia mai târziu. Tocmai de aceea, este crucial ce anume produce suprafaţa respectivă şi, mai ales, cine o lucrează. Vânzătorul care poate demonstra o producţie superioară şi care are deja mână de lucru eficientă, are un avantaj uriaş în faţa celorlalte oferte de pe piaţă.

34153-5ojn.jpgCumpărătorii de terenuri agricole sunt, fără excepţie, oameni care cumpără pentru viitor. Ei urmăresc profitul pe termen lung şi îşi aleg terenurile în consecinţă. Datorită faptului că suprafeţele mari, compacte, sunt aproape imposibil de găsit acum, ei sunt dispuşi să cumpere parcele mai multe şi mai mici, care întrunesc aceeaşi condiţie: rod bun şi mână de lucru eficientă.

„Agricultura se face pentru bani. Deci în condiţiile în care ai contract de arendă cu un agricultor şi el îţi garantează 700-800 sau chiar 1.000-1.200 kg la hectar, nu contează comasarea. Agricultorii experimentaţi deţin oricum suprafeţele intermediare şi nu le este greu să meargă cu tractorul şi să muncească terenul din apropiere. Important este să îi zici ce suprafaţă are şi unde este pământul. Nimeni nu ţine morţiş să îngrădească terenurile agricole într-un pătrat bine delimitat, de parcă ar fi o fermă”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Europeană.

Tehnologizarea poate permite anticiparea cu acurateţe a profitului

Astfel, cei care pot să-i arate cumpărătorului un teren deja bine organizat la nivel de producţie, pot obţine chiar un preţ mai mare decât vecinii care vând în acelaşi timp, dar în condiţii mai puţin favorabile. Aceste aspecte sunt cruciale pentru marii investitori, cu atât mai mult cu cât este vorba despre străini. Aceştia sunt obişnuiţi cu ritmul în care se lucrează în ţările în care agricultura este tratată drept domeniu prioritar. Pentru ei, tehnologizarea este o metodă sigură pentru a prezice cu acurateţe câştigurile de la sfârşitul anului agricol. Tocmai de aceea, cunoştinţele localnicilor la nivel de producţie sunt de un real ajutor.

„Preţul terenului ar trebui să se calculeze la pachet cu ce produce şi cine îl lucrează. Dacă vinzi 200 de hectare şi nimeni nu-l lucrează, este greu de făcut organizare proprie. În principiu, fiecare localitate are una-două societăţi agricole care lucrează pământul. În unele cazuri, poate să fie o singură societate, mai mare, care deserveşte la trei-patru localităţi”, explică Dobrescu.

Costurile pe care le implică munca terenurilor agricole variază în funcţie de producţie de eficienţă

Cât despre costurile pe care le implică munca terenurilor agricole, acestea diferă de la o zonă la alta şi de la o societate agricolă la alta. Mai mult, acestea se negociază în funcţie de cât de bun este solul care se lucrează.

„Arenda începe de la un 600-700 kg garantate pe hectar. În condiţiile unui teren foarte profitabil, preţul se negociază. Cel care munceşte pământul poate să primească salariul minim pe economie sau dublu, în funcţie de cât de mare este randamentul lui” a declarat Robert Dobrescu, manager Nobila Casă Europeană.

România este una dintre ţările cu un potenţial uriaş în agricultură. Studiile companiilor de consultanţă au demonstrat că producţia agricolă românească ar putea hrăni 80 de milioane de persoane. Cu toate acestea, statisticile Băncii Mondiale ne plasează pe locul 12 la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare.

CITEŞTE ŞI: În agricultură, o idee bună aduce venituri triple