Dezvoltările de tip "mixed-used" ar putea reprezenta o tendinţă importantă a următorilor ani în piaţa imobiliară din România, în condiţiile unor riscuri de dezvoltare mai reduse.

16505-cp_80443i_03_a17c389f55.jpgConceptul dezvoltarilor mixte presupune ca în cadrul uneia sau mai multor clădiri ce fac parte dintr-un complex unitar să coexiste mai multe tipuri de uz imobiliar: birouri, retail, industrial, hotelier etc. De multe ori, astfel de proiecte includ o componentă de divertisment (cinematograf, bowling si biliard, jocuri), de lifestyle (sala fitness, piscină), servicii publice (terminal transport in comun) sau chiar una culturală (galerii de artă, zone de expoziții, etc).

În România, singurul astfel de proiect în constructie este Palas Iași, dezvoltat în nord-estul țării de către Iulius Group, în urma unei investiții ce va depăși 260 milioane de euro.

Axat pe conceptul „lifestyle center", Palas integrează în complex spaţii comerciale, hoteliere, birouri clasa A, apartamente, cea mai mare parcare subterană din România şi o gradină publică de 50.000 mp, toate pe o suprafaţă construită de peste 320.000 mp.

Dezvoltatorul va contribui de asemenea la refacerea instrastucturii utilităților și la amenajarea spațiilor verzi din zona Palas. Zona de retail include o componentă de centru comercial (Palas Shopping Mall) cu o suprafață închiriabilă de 47.800 mp, inclusiv un hypermarket Auchan, precum și o arteră pietonală dedicată cumpărăturilor (Palas Shopping Street).

În Statele Unite, dezvoltările mixte sunt foarte răspândite iar în Europa de Vest acest gen de proiecte este din ce în ce mai întâlnit. În Europa Centrala și de Est aceste dezvoltări au început să câștige teren și atrag dezvoltatorii. În prezent, în majoritatea țărilor din regiune există cel puțin un proiect de "mixed use" în dezvoltare sau un astfel de complex a fost deja livrat.

Corvin Promenade Budapesta, dezvoltat pe o suprafață de 220.000 mp, implică cea mai mare reconstrucție stradală din Europa Centrală și include componente de retail (centrul comercial Corvin), lifestyle (cea mai mare bază sportivă din centrul capitalei Ungariei) rezidențial și birouri.

În Bratislava, proiectul 3nity Lifestyle Residence integrează zona de rezidențial cu retail, divertisment, lifestyle și zonă de birouri. Astfel, la primele două etaje ale celor 3 turnuri se află o zonă comercială de 10.000 mp suprafață închiriabilă iar pe nivelele 4 și 5 se vor afla 5.000 mp de birouri. Proiectul este în fază avansată de construcție și urmează a fi livrat la sfârșitul acestui an.

În Bulgaria nu există încă proiecte care să integreze mai mult de două componente de real estate - retail și birouri. Singurul astfel de exemplu este European Trade Center, livrat în 2009, pe unul dintre cele mai importante bulevarde din Sofia, oferă 72.000 mp de birouri și 66.000 mp de centru comercial (The Mall).

În Polonia, una dintre cele mai cunoscute și complexe astfel de dezvoltări este Manufaktura Lodz. Proiectul îmbină unul dintre centrele comerciale de top ale țării și componente hoteliere, de divertisment și culturale. Dispus pe 270.000 mp construiți, centrul reprezintă cel mai mare proiect de renovare după restaurarea centrului istoric al Varșoviei. O serie de vechi fabrici de textile au fost transformate în mall cu o suprafață închiriabilă de 150.000 mp, un hotel, 3 muzee, teatre, un cinematograf multiplex cu 15 săli, un complex sportiv și o zonă educațională dedicată copiilor, integrate într-un tot unitar ce a schimbat complet centrul orașului.

Motivele pentru care dezvoltatorii aleg astfel de proiecte sunt multiple:

* acoperirea riscului de a investi într-un singur tip de dezvoltare imobiliară

* sinergia îmbinării mai multor segmente imobiliare (de exemplu angajații ce lucrează în clădirile de birouri devin clienții zonei de retail și de divertisment, iar clienții chiriașilor din clădirile de birouri sunt oaspeții hotelului din complex)

* obținerea mai facilă a autorizațiilor necesare dezvoltării, având în vedere că în cele mai multe cazuri astfel de proiecte aduc și beneficii comunității prin realizarea/ refacerea infrastructurii din zonă.

Principalul dezavantaj al implicarii unui dezvoltator în astfel de proiecte rezidă în faptul că îmbinarea cu succes a unor zone cu destinații diferite, astfel încât să funcționeze ca un tot unitar necesită o experiență vastă în domeniul imobiliar.


Sursa

17 February 2011