Şansele băncilor de a-şi recupera toţi banii daţi dezvoltatorilor în dificultate sunt foarte mici. Cel mai frecvent, instituţiile de credit se văd nevoite să se mulţumească doar cu o parte din bani. Cazurile în care băncile ies cel mai şifonate sunt ale proiectelor pentru care s-a acordat finanţare, iar banii s-au cheltuit fără a se construi nimic.
Între creditele acordate cu buletinul unor persoane insolvabile şi creditele acordate unor dezvoltatori care nu au construit nimic şi nu au active pe firmă nu e mare diferenţă. Şansele recuperării banilor sunt minime. Cea mai fericită situaţie apare atunci când proiectul e finalizat şi are şanse să se vândă, chiar şi la preţuri mult mai mici decât la accesarea finanţării. Şi în acest caz însă, ca urmare a scăderii preţurilor, plata tuturor datoriilor din valorificarea activelor este aproape imposibilă. „Constrângerile băncilor sunt şi interne, şi externe. Cele interne se referă la norme şi la reticenţa de a-şi asuma decizii rapide. Dintre constrângerile externe amintesc: proiecte cu costuri prea mari, garanţii supraevaluate încă din faza de acordare a creditului de investiţii, dezvoltatori de rea-credinţă şi administratori judiciari fără experienţă", a declarat Rudolf Vizental, analist financiar la Casa de Insolvenţă Transilvania.
În multe cazuri, nici cu reeşalonări nu se poate face nimic, mai ales dacă proiectul nu are perspectivă de finalizare sau, mai rău, construcţia nici măcar nu a fost începută. „Scenariul cel mai pesimist pentru bancă este cel în care aceasta are o expunere foarte mare, mai ales dacă pe terenul cumpărat pe credit nu s-a edificat nimic, dacă autorizaţia de construire a expirat, iar valoarea terenului a scăzut cu mai mult de 50% şi niciun investitor nu se arată interesat", a declarat Simona Maria Miloş, partner la Stănescu, Miloş, Dumitru şi Asociaţii (SMDA).
Nu trebuie uitate nici cazurile - extrem de frecvente - în care băncile nu reuşesc să se pună de acord între ele sau cu ceilalţi creditori asupra sumelor de recuperat. Asta pentru că e foarte greu să convingi o bancă să accepte să primească mai puţin decât a dat, chiar dacă şansele de valorificare a activelor în vederea plăţii datoriilor au scăzut substanţial. „O mare problemă este şi contestarea - de către diverşi participanţi în procedura insolvenţei - a cuantumului creanţei băncilor şi a întinderii garanţiei acestora", a adăugat Miloş.
Vom trece în revistă câteva proiecte imobiliare importante aflate în dificultate şi banii datoraţi băncilor. Aceste sume sunt deja aprobate de curând sau sunt pe cale de a fi aprobate de masa creditorilor.
Proiecte nefinalizate - datorii neonorate
Cefin Real Estate Alpha şi-a cerut insolvenţa în martie. Asta după ce în aprilie 2007 a angajat un credit de 35 de milioane de euro pentru ridicarea ansamblului Cortina Residence. Proiectul ar fi urmat să aibă 271 de locuinţe şi 5.000 mp de spaţii comerciale. Acest proiect nu a fost finalizat, dar datoria a ajuns la scadenţă. Debitoarea susţine că nu mai dispune de nicio sursă de venit, iar în martie avea datorii totale de 160 de milioane de lei şi creanţe de încasat de peste 16 milioane de lei. Cefin are datorii la Investkredit Bank AG şi la Volksbank România SA. Firma a intrat în faliment.
Firma EFG Crevedia Development şi-a propus iniţial construirea a circa 6.000 de locuinţe în zona localităţii Buftea, din apropierea Capi-talei, pe un teren de aproximativ 125 de hectare. Terenul a fost deja scos la licitaţie. EFG Crevedia avea datorii la sfârşitul anului trecut de circa 21 de milioane de euro, iar cea mai mare parte a sumei era datorată către Raiffeisen Bank, în urma unui împrumut acordat pentru achiziţia terenului.
Pe un teren situat pe strada Emanoil Porumbaru, pe o suprafaţă de 4.000 mp, Meridian Land a primit aprobare pentru construirea de blocuri cu patru etaje şi două niveluri în subteran. Acest lucru nu s-a mai întâmplat. A rămas însă o datorie de peste 5 milioane de euro către Alpha Bank România IFN, chiar dacă banca a solicitat aproximativ 7,5 milioane de euro. Banca deţine aproape 75% din cei circa 10 milioane de euro datoraţi de firmă. O altă firmă imobiliară cu probleme, finanţată de Alpha Bank, este ILS Real Estate. Banca deţine circa 92% din masa credală. În acest caz, partea bună este că firma are active care pot fi valorificate. Astfel, s-a propus vânzarea activelor prin licitaţie publică cu 720.000 de euro exclusiv TVA, ca preţ de pornire.
O altă bancă grecească creditoare a unui proiect care a intrat în ultima perioadă de timp în insolvenţă este ATE Bank. Suma pe care banca o are de recuperat de la New Luxury Homes este de peste 6,5 milioane de lei, dar urmează a fi aprobată de masa creditorilor. Banca are cea mai mare parte a creanţelor de recuperat.
South Pacific Group Melbourne Residence are principala datorie către BCR. Mai precis, valoarea creanţei cerute şi aprobate este de 24,5 milioane de lei. Interesant este că BCR şi-a manifestat disponibilitatea de a întocmi Planul de reorganizare pentru continuarea proiectului în situaţia în care nicio altă parte implicată în dosar nu o va face.
Rateuri de provincie
Compania Vectra Imobiliare, parte a Grupului Vectra, are în derulare mai multe proiecte în Constanţa. Firma a intrat în insolvenţă. Cele mai mari datorii le are la Fortis Lease (peste 4 milioane lei) şi la CEC (peste un milion de lei).
Tot în Constanţa, Tomis Development, în reorganizare, are datorii de aproximativ 10 milioane lei la BRD, 20,5 milioane de lei la Marfin Bank şi peste 5,5 milioane de lei la Bank of Cyprus. La aceste datorii garantate se adaugă şi alte datorii bugetare şi chirografare.
În Cluj, firma Redrock, cunoscută mai ales datorită proiectului Emerald Gardens, are cea mai mare parte a datoriilor către Banca Millennium (aproximativ 60%). Firma insolventă Kronvest, dezvoltator imobiliar cu renume în Braşov, are o datorie de aproape 40 de milioane de lei către BCR. Această sumă, preliminară, reprezintă circa 85% din totalul datoriilor firmei.
Insolvenţe în retail
În urmă cu câteva luni se anunţa construirea unui parc de retail pe aproape două hectare în apropierea Aeroportului Internaţional „Hen-ri Coandă". Acest proiect pro-mitea, printre altele, imobile de birouri clasa A, un hotel de 4 stele, restaurant şi o sală de conferinţe. Ar fi urmat să înceapă în această vară şi să fie gata anul viitor. Nu s-a mai întâmplat. Firma Monalisa Business Park şi-a cerut insolvenţa, susţinând că are da-torii de peste 12 milioane de lei şi prea puţini bani pentru a acoperi datoriile presante. Printre creditori este Marfin Bank.
O altă firmă de retail în insolvenţă şi cu mari datorii este Pro Express Retail. Aceasta are de dat peste 45 de milioane de lei la Alpha Bank şi aproape 4 milioane de lei la Piraeus Bank, pe lângă datoriile către ceilalţi creditori. Cifrele sunt preliminare.
6 December 2010