Problemele pe care le are Ciprul se pot transforma în oportunităţi reale pentru România. Speriaţi de echilibrul economic precar de acolo, marii investitori ai lumii caută să îşi mute banii către locuri mai sigure. Cu această ocazie, România a reintrat pe harta ţărilor cu potenţial financiar. Numeroasele probleme de ordin birocratic care se găsesc la noi par acum fleacuri pe lângă cele cu care mulţi dintre marii bogaţi ai lumii s-au confruntat în ţara cunoscută drept paradis fiscal.
Anul acesta, investiţiile străine în România ar putea urca la 400 milioane
euro, cu 100 milioane euro mai mult decât anul trecut. Acestea sunt aşteptările companiilor de consultanţă, în urma discuţiilor pe care le-au avut cu investitorii străini.
„În primele trei luni, valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la 110 milioane euro, investiţii care practic au crescut faţă de trimestrul anterior în procente cu două cifre. Dinamica crescută a discuţiilor pe care le avem cu investitorii ne îndreptăţeşte să spunem că până la sfârşitul anului vom avea tranzacţii comerciale de 400 milioane euro", a declarat Cristian Ustinescu, directorul de investiţii al DTZ Echinox.
Acest lucru poate că nu ar fi fost posibil dacă economia din Cipru s-ar fi redresat. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, ci s-a ajuns la restructurarea băncilor cipriote, chiar şi cei mai optimişti investitori s-au retras din zonă şi au început să se intereseze de plasamente în România. Interesul străinilor, în acest moment, depăşeşte cu mult interesul oamenilor de afaceri autohtoni.
„Avem discuţii cu cei din bănci private, care vor plasamente alternative pentru clienţii lor, mai mult decât cele tradiţionale. Bani există pentru investiţii în imobiliare, problema este de încredere, din partea investitorilor autohtoni, mai ales. Am clienţi care preferă să cumpere proiecte în Frankfurt, decât în Bucureşti. Avem companii care se gândesc să restrângă activitatea aici şi să se extindă pe alte pieţe, unde găsesc costuri de utilităţi mai mici", a precizat Ustinescu.
În ţară, sunt peste 3.000 şantiere deschise, dar blocate de criză
Un exemplu relevant în acest sens este fondul New Europe Property Investments, care a obţinut o finanţare de 60 milioane euro, parţial pentru investiţii în România. Dar investiţiile vizate nu sunt numai pentru segmentul privat, ci şi pentru stat. Ministerul Dezvoltării are în derulare programe menite să impulsioneze activitatea investiţională. La începutul lunii aprilie, a fost aprobat un nou program, care vizează proiectele de construcţii pentru modernizarea infrastructurii în toată ţara, precum şi îmbunătăţirea aspectului oraşelor şi municipiilor. Multe dintre aceste proiecte sunt vechi pe hârtie, dar nu au putut fi puse în practică până acum.
„Nu vrem să mai începem alte proiecte, în condiţiile în care, în prezent, sunt deschise 3.000 şantiere la autorităţile locale. Acestea sunt fie de apă, fie de canal, baze sportive, deschise de-a lungul timpului şi pentru care nu au fost alocate fonduri pentru a fi închise. N-o să ne întindem mai mult decât ne este plapuma şi, de asemenea, nu vom cere constructorilor să se îndatoreze pentru stat”, arată Iulian Matache, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.
Statul vrea să impulsioneze constructorii prin noi programe de finanţare
Programul este finanţat din fonduri aprobate anual cu această destinaţie, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, bugetele locale sau alte surse. Dar finanţarea nu este singura problemă care opreşte constructorii din a lucra cu statul. Acest tip de programe şi-au câştigat în timp reputaţia ca fiind greoaie şi dificil de dus la bun sfârşit.
„Motivele principale sunt studiile de fezabilitate precare, ce au stat la baza finanţării, caietele de sarcini foarte complicate, contestaţiile nenumărate care apar din cauza lipsei de transparenţă la licitaţii şi a firmelor care sunt contestatari de meserie, precum şi a ofertelor de dumping", a spus Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor în Construcţii.
În plus, numărul constructorilor autohtoni s-a redus dramatic în anii de impas economic.
„Suntem în situaţia în care, pentru mulţi constructori, nu mai există soluţii. Dorim să vedem dacă primim de la Guvern măcar speranţe. Evident că nu sunt suficiente, ne dorim şi certitudini", conchide Erbaşu.
CITEȘTE ȘI: Marii bogaţi ai
lumii plănuiesc să îşi cumpere o nouă locuinţă, în 2013
23 April 2013
