Tinerii din România îşi găsesc cu greu un loc de muncă. Pregătiţi, în cele mai multe cazuri, doar la nivel teoretic, absolvenţii români întâmpină mai multe obstacole în procesul de angajare decât alţi europeni. Drept urmare, rata şomajului în rândul tinerilor din România depăşeşte media europeană, ajungând la 25,7% în primele trei luni ale lui 2014. Mai grav este că procentul a crescut constant în ultima perioadă.

34776-tineri_somaj.jpgÎn statele Uniunii Europene, rata şomajului în rândul tinerilor a atins 23,4% la începutul acestui an, iar specialiştii consideră că această problemă riscă să conducă la ratarea unei întregi generaţii. În acelaşi timp, în ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), nivelul şomajului în rândul tinerilor este doar de 15,7%. Cifrele sunt explicabile prin faptul că, dintre cele 34 state membre, 30 sunt ţări cu venituri mari, potrivit Băncii Mondiale – acestea deţin 60% din economia mondială şi 70% din comerţul mondial.

„Şomajul în rândul tinerilor este o problemă persistentă în întreaga lume, care, în ciuda îmbunătăţirii condiţiilor economice, rămâne la cote foarte ridicate. Asigurarea unui ecosistem antreprenorial activ reprezintă una din cele mai bune căi de a trata problema şomajului în rândul tinerilor, atât datorită numărului mare de locuri de muncă generate de antreprenori, cât şi datorită împlinirii profesionale pe care demararea unei afaceri proprii o poate oferi tinerilor", spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Antreprenoriatul, una dintre soluţiile pentru “generaţia pierdută” a tinerilor fără loc de muncă

Susţinerea antreprenoriatului reprezintă o soluţie de luat în calcul pentru problema şomajului în rândul tinerilor, subliniază specialiştii. Potrivit studiilor EY, în anul 2015, afacerile conduse de antreprenori vor genera mai multe locuri de muncă decât marile corporaţii: 76% dintre antreprenori declară că intenţionează să-şi extindă forţa de muncă în 2014, faţă de 31% dintre executivii din marile corporaţii. Totodată, jumătate dintre studenţii români se gândesc să pună bazele unei afaceri în următorii doi ani.

„Tinerii români sunt dispuşi să muncească din greu pentru ceea ce îşi doresc, conform unei analize recente realizate de EY împreună cu Academia de Studii Economice în rândul a 765 studenţi. Conform aceleiaşi analize, 52% dintre aceşti tineri sunt interesaţi să îşi dezvolte propria afacere în următorii doi ani. Având în vedere aceste date, tinerii români trebuie susţinuţi să devină antreprenori prin măsuri clare, care să derive din măsurile şi schemele de succes aplicate în alte ţări şi adaptate realităţilor româneşti”, declară Mihaela Matei, Coordonatoarea proiectului Barometrul Antreprenoriatului Românesc şi Special Projects Communication Officer, EY România.

În timp ce ideile şi iniţiativele tinerilor români nu sunt mai prejos decât cele ale europenilor, la noi în ţară şansele de a reuşi sunt mai scăzute, din cauza unor obstacole ce pot fi eliminate în special cu ajutorul autorităţilor. Implicarea oficialilor este vitală pentru susţinerea unei generaţii ce vrea să facă schimbări majore în mediul de afaceri, dar este nevoie şi de modificarea mentalităţilor şi a valorilor româneşti, consideră specialiştii. 

Raportul „Avoiding a lost generation” include analiza schemelor de succes implementate  în mod curent în ţările G20, cu scopul de a întocmi recomandări cheie de acţiune, precum:

  • Crearea de mecanisme de finanţare, fie derulate de guverne, fie sprijinite de acestea, în cadrul cărora mentoratul şi educaţia financiară să devină o condiţie de finanţare
  • Crearea de relaţii strânse şi furnizarea de stimulente pentru investitorii cu capital de risc, incubatoare de afaceri şi business angels, în scopul generării sau dezvoltării de iniţiative care să permită folosirea surselor alternative de capital
  • Simplificarea şi armonizarea birocraţiei, în scopul uşurării poverii administrative pentru tinerii antreprenori
  • Crearea de conţinut pozitiv pe tema antreprenoriatului, astfel încât să fie stimulată implicarea tinerilor de la o vârstă fragedă
  • Încurajarea şi susţinerea hub-urilor, incubatoarelor de afaceri, acceleratoarelor şi reţelelor de afaceri, astfel încât să se obţină o concentrare de talente relevante

Nivelul fiscalizării, dar mai ales incertitudinea fiscală şi birocraţia, sunt văzute de antreprenorii români ca fiind cele mai importante obstacole în începerea şi dezvoltarea unei afaceri. În ciuda angajamentelor repetate a instituţiilor statului pentru asigurarea predictibilităţii legislative, 72% dintre antreprenorii români au considerat că mediul de reglementare şi fiscal s-a înrăutăţit în 2013.

„Având în vedere că 59% dintre antreprenorii români consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin antreprenoriatul, sprijinirea imaginii antreprenorilor români este cu atât mai importantă pentru schimbarea de percepţie în cadrul societăţii. În acest sens, 35% din antreprenori cred că percepţia faţă de ei s-a îmbunătăţit în 2013, în timp ce 52% consideră comunicarea poveştilor de succes ca având cel mai mare impact în promovarea culturii antreprenoriale”, încheie reprezentanţii EY România.

CITEşTE şI:

30 iulie 2014