România trebuie să înveţe să îşi vândă calităţile investitorilor străini. Până atunci însă, oamenii de afaceri locali profită de piaţa dificilă pentru cei care vin din afară şi reuşesc să construiască proiecte impresionante. Obişnuiţi cu mediul de afaceri local, cu viciile acestuia şi soluţiile salvatoare nu întotdeauna aplaudabile, aceştia reuşesc să aibă un avantaj major în faţa concurenţei străine. Chiar şi firmele străine care vor să investească la noi atrag adesea un partener local, pentru a le asigura succesul.

32823-investment.jpgPotrivit studiilor întocmite de compania de consultanţă DTZ Echinox, România reuşeşte să atragă mai puţin de 0,5% din totalul capitalurilor atrase pentru investiţii imobiliare care vizează Europa.

Rata de profit ridicată pe care o promite ţara noastră este eclipsată de lista infinită de probleme pe care investitorii trebuie să le înfrunte de la primele vizite în ţară până la implementarea afacerii. În aceste condiţii, oamenii de afaceri români împart piaţa cu alte câteva firme străine care au pariat pe piaţa locală, în ciuda neajunsurilor ei.


Zona Comercială Băneasa: o dezvoltare record, coordonată de Gabriel Popoviciu

Zona Comercială Băneasa a marcat un moment istoric pentru evoluţia segmentului business din România. O suprafaţă uriaşă pe care sunt reunite cele mai importante branduri din toate domeniile, alături de un complex rezidenţial şi mai multe clădiri de birouri. În cifre, este vorba despre 221 de hectare, aproximativ 1% din întreaga suprafaţă a Bucureştiului. Investiţia este şi ea impresionantă: peste 2 miliarde de euro. În aceste condiţii, întregul proiect este lider de necontestat în domeniul marilor investiţii din România şi o afacere de succes, în ciuda problemelor cu care s-a confruntat de-a lungul timpului Gabriel Popoviciu, care a dezvoltat proiectul alături de partenerii săi.

La mare distanţă, dar un nume la fel de bine cunoscut, este AFI Palace Cotroceni, mallul care a sfidat criza economică. Centrul comercial s-a deschis în anul 2009, în urma unei investiţii de 300 de milioane de euro, cea mai mare investiţie de până atunci într-un proiect de tip mall. Dezvoltatorii au pariat pe apetitul de consum al românilor şi au estimat un număr de 50.000 de vizitatori săptămânal, care ar urma să genereze venituri anuale de peste 30 de milioane de euro. În ciuda contextului economic nefavorabil, centrul comercial s-a dovedit a fi unul de succes, iar valoarea proiectului a crescut constant.

Iulian Dascălu deţine mai multe recorduri, de la centre comerciale la mari dezvoltări imobiliare

Lista celor mai mari investiţii de pe piaţa imobiliară din România continuă cu un om de afaceri local: Iulian Dascălu. Acesta este cunoscut drept unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale din ţară, dar investiţiile lui merg mai departe de atât. Ansamblul Urbanistic Palas pe care acesta l-a ridicat lângă Palatul Culturii din Iaşi, este cel mai complex proiect imobiliar din afara Bucureştiului. Acesta cuprinde un mall, mai multe clădiri de birouri, un parc de 2,5 milioane de euro şi două hoteluri. Investiţia totală este estimată la 260 de milioane de euro.

Centrele industriale susţin economia mai puternic decât cele comerciale

Un alt proiect de anvergură dezvoltat pe timp de criză se găseşte la 10 kilometri de Ploieşti şi se numeşte Ploieşti West Park. De data aceasta, vorbim despre un domeniu mai puţin exploatat în România: piaţa logistică. Omul de afaceri Petrică Uşurelu, împreună cu partenerii de la grupul belgian Alinso, au decis să investească 750 de milioane de euro în acest segment. Proiectul lor se întinde pe o suprafaţă de 250 de hectare şi a oferit 20.000 de locuri de muncă.

Tot în topul proiectelor imobiliare din provincie se află şi un parc industrial de peste 300 de milioane de euro. Este vorba despre o investiţie spaniolă, ridicată de Graells&Llonch la Prejmer, în judeţul Braşov. Pentru a putea să îşi înceapă operaţiunile în România, aceştia au aşteptat timp de doi ani, pentru a putea uni şi cumpăra aproape 90 de hectare de teren care erau deţinute de 250 de proprietari.

Lipsa de interes pentru segmentul industrial este uşor de explicat. Investitorii interesaţi de domeniu decid să caute alternative pentru România, din cauza infrastructurii precare. Transportul facil este crucial pentru afacerile de succes din domeniu. Acest lucru aduce însă un dezavantaj major pentru ţara noastră, căci în timp ce sectorul industrial are o contribuţie de 30% la PIB, comerţul contribuie cu puţin peste 10%.

CITEŞTE ŞI: Dezvoltatorii, atenţi la profit sau la dorinţele clienţilor?

 

27 ianuarie 2014