La început, au fost considerate extravaganțe ale regimului comunist. Apoi s-au transformat în priorități naționale. Acest statut nu le-a adus însă la concretizare. Poate doar mai aproape de acest moment. Proiecte mamut, care ar putea aduce omogenitate și profit într-o țară care pare să își piardă treptat valorile, zac în formă de dosare pe birourile unor funcționari care sunt cu mult depășiți de situația implicit încâlcită. Este vorba despre Canalul Siret-Bărăgan, Canalul Dunăre-București și hidrocentrala Tarnița-Lăpustești, trei proiecte legendare ale dictatorului Ceaușescu, cu o utilitate crucială pentru epoca post-comunistă.  

35891-infrastructura.jpgDiscuțiile despre Canalul Siret-Bărăgan au apărut, pentru prima oară, în anii '80. În 1988 chiar a fost aprobat proiectul, dar apoi oprit, din lipsa fondurilor. S-au construit șase kilometri în total, dintr-un total de 190 km prevăzuți în proiect. De atunci însă, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Discuțiile continuă, doar personajele implicate s-au schimbat, iar pentru cei șase kilometri construiți de regimul comunist se achită anual taxele de întreținere. Diferitele Guverne care s-au succedat după 1990 au anunțat fără de greș reluarea lucrărilor, într-un viitor nu prea bine determinat.  Anul acesta a fost chiar unul dinamic referior la acest subiect. S-a înființat și Administrația Canalului Siret-Bărăgan, despre care s-a spus că a creat contextul necesar reluării lucrărilor. Președintele Traian Băsescu a ridicat acest subiect în discuțiile cu reprezentanții Băncii Europene pentru Investiții, au fost elaborate studii și documentații tehnico-economice. În 2013 ar fi trebuit alocate primele 50 milioane euro, dint-o investiție totală estimată la 2,6 miliarde euro. Concret însă, nu s-a ajuns acolo.

Dacă s-ar duce la bun sfârșit lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, s-ar putea iriga peste 500.000 hectare de teren. Din acestea, 80% ar putea fi irigate fără mecanisme de pompare. Finanțarea este problematică, dar este bine cunoscut faptul că investițiile în sisteme de irigații au o amortizare rapidă. Creșterea producției este rapidă, iar în agricultură, cine este implicat activ în creșterea recoltei, are profit în creștere substanțială de la an la an”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro  Marin Mocăneanu, manager AgriPerfect, consilier în dezvoltare agricolă.

De altfel, proiectul a atras interes din mediul privat local și internațional. Cel mai răsunător potențial partener a fost China National Agricultural Group Corporation. De asemenea, s-a luat în discuție și obținerea unei finanțării din partea Băncii Europene de Investiții.

Anul 2015 ar putea concretiza proiecte precum Hidrocentrala Tarnița-Lăpușești și Canalul Dunăre-București

Un alt proiect gândit de Ceaușescu și preluat de guvernările ulterioare este cel al Hidrocentralei Tarnița-Lăpustești. Aceasta presupune o investiție estimată la un miliard de euro și ar trebui să genereze un total de 4.000 de locuri de muncă, pe perioada construcției. În acest caz, discuțiile au ajuns la momentul selectării investitorilor. De altfel, verificarea și analizarea documentelor s-a încheiat în data de 30 noiembrie. Investitorii incluși pe lista scurtă urmează să fie invitați la negocieri începând de azi și până în 31 ianuarie 2015. În intervalul cuprins între 16-20 februarie 2015 se va ține licitația propriu-zisă.

Hidrocentrala Tarnița joacă un rol crucial în reglarea fluctuațiilor de preț din sistemul energetic. Este un proiect viabil care nu ar trebui să întâmpine dificultăți în obținerea finanțărilor. Parteneriatul public-privat este doar o variantă, dar se mai pot obține fonduri prin concesiune, emisiuni de bonduri speciale sau chiar fonduri europene, cum ne-au demonstrat vecinii noștri bulgari că se poate”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro consultantul în energie Ion Prisaca.  

Canalul Dunăre-București, care ar trebui să transforme Capitala în port la Dunăre, este un alt proiect declarat drept prioritate națională. Acum chiar mai mult ca niciodată, în condițiile în care vestul țării se transformă într-un important punct economic, iar infrastructura rutieră este complet depășită de această realitate. La jumătatea acestui an, s-a reluat studiul de fezabilitate pentru actualizarea proiectului. De data aceasta, prețul estimat este de două miliarde de euro, astfel încât să se încadreze în aria de interes a potențialilor investitori. Dincolo de beneficiile economice, canalul Dunăre-București ar putea proteja de inundații aproximativ 30.000 de hectare de teren agricol.

CITEȘTE ȘI:

2 decembrie 2014