Apariţia zgârie-norilor şi a clădirilor scumpe nu e semn bun pentru nicio piaţă imobiliară din lume. Cu toţii am fi tentaţi să credem că astfel de clădiri sunt semn de prosperitate, dar nu, spun specialiştii imobiliari. Statisticile ne contrazic şi arată clar că economia unei ţări înregistrează un regres odată cu ridicarea clădirilor scumpe, de sute de metri înălţime.

Sursa: imopedia.roDe ce sunt semn rău zgârie norii?

Clădirile care sparg recordurile mondiale de înălţime sau preţ nu sunt cazuri izolate într-o zonă, de obicei apar mai mulţi dezvoltatori în acelaşi timp, cu aceleaşi intenţii. După cum arată boom-ul imobiliar din China şi cel din Dubai dinaintea sa, construcţia zgârie-norilor se întâmplă în etape. Dar chiar dacă nu doboară recorduri în materie de înălţime, febra construcţiilor de zgârie-nori prevesteşte vremuri grele.

„Totul începe când dezvoltatorii primesc cu uşurinţă linii de credit pentru a finanţa proiecte, în vremuri în care băncile îşi asumă riscuri cu mult mai multă lejeritate. De asemenea, există o dorinţă de a crea o clădire-trofeu în oraşul natal, de lăsa un simbol în urmă", continuă consultantul. „Până la momentul în care se termină aceste construcţii, economia locală deja îşi schimbă direcţia, luând-o în jos".

Tiparul comun al acestor construcţii scumpe şi înalte este o perioadă de început în care investitorii cheltuiesc cu uşurinţă sume mari, după care urmează o expansiune rapidă a economiei şi a pieţei bursiere - atrag atenţia specialiştii imobiliari de la Institutul Mises, reprezentant de vază al mediului economic austriac. În particular, acordarea creditelor bancare fără prea multe bătăi de cap alimentează creşterea substanţială a cheltuielilor de capital. Cheltuielile de capital se direcţionează către noi tehnologii şi, deci, noi angajaţi. Acesta este momentul în care apar cele mai înalte şi mai scumpe construcţii. La ceva timp după, cheltuielile mari ajung ca informaţii negative în piaţă ceea stârneşte un comportament de panică în pieţele financiare şi urmează un declin în preţul proprietăţilor. Într-un sfârşit, creşte rata şomajului, în special în industria construcţiilor sau a imobilelor, arată studiile.

Şi atunci, nu mai apare ca o surpriză teoria conform căreia perioada construcţiilor costisitoare ar trebui să fie un semnal clar că urmează regresul.

Care este punctul comun?

Corelarea dintre apariţia marilor clădiri şi a recesiunilor a fost observată iniţial de specialiştii imobiliari din Tokyo, care au atras atenţia, în anii ‘80, asupra multitudinii de proiecte de zgârie-nori, chiar în timp ce bula economică japoneză se spărgea.

„Părea izbitor de asemănător cu ceea ce se întâmplase în timpul construcţiei Chrysler Building, din New York", declară analistul Christofer Rathke pentru Global Property Guide. Cercetând subiectul, analiştii imobiliari au descoperit că explozia de pe pieţele bursiere întotdeauna precedă construcţia unor structuri costisitoare.

Conceptul a funcţionat şi în cazul oraşului Las Vegas, care se poate lăuda cu trei dintre cele mai scumpe zece construcţii din lume. Ultima inaugurată - cazinoul şi complexul Mandalay Bay, cu o valoare de 950 milioane dolari - a fost finisată la timp pentru criza imobiliară din S.U.A.

Ce urmează?

Shanghai World Financial Center din China are aproape 500 m şi a costat 1,2 miliarde de dolari. Este celebru pentru Park Hyatt Shanghai, care este cel mai înalt hotel din lume. Până acum, acest zgârie-nori este excepţia care confirmă regula, având în vedere că încă nu a avut loc nicio decădere pe piaţa imobiliară din China, deşi este de mult aşteptată. Dar este abia primul dintr-un nou val de structuri înalte chinezeşti.

„Zgârie-norii din China se înalţă din ce în ce mai mult, aşa că ar putea fi începutul unui boom imobiliar care să depăşească tot ce a fost până acum. În următorii şase ani se vor da în folosinţă în China 40% dintre zgârie-norii care acum sunt în construcţie. Astfel, numărul structurilor înalte în oraşele chinezeşti se va mări cu peste 50%", spune Andrew Lawrence, analist al pieţei din Hong Kong.

Istoria susţine teoria

Inaugurată în 1931, The Empire State Building a preluat titlul de „cea mai înaltă clădire din lume", deţinut anterior de 40 Wall Street (cunoscută astăzi sub numele de Trump Building) şi Chrysler Buildings. Toate aceste clădiri new-york-eze au fost concepute înainte de Marele Crah din 1929 şi inaugurate după începerea Marii Recesiuni. Zgârie-norii au fost ridicaţi după Singer Tower de 186m, care a fost dat în folosinţă când a început şi Panica din 1907 (cunoscută şi sub numele de Panica Bancherilor).

Cele două turnuri World Trade Center au fost deschise publicului în 1972 şi 1973, iar Sears Tower (numit astăzi Willis Tower) a fost inaugurat în 1974 - perioadă în care Statele Unite ale Americii treceau prin momente grele de creştere a şomajului şi a inflaţiei.

Petronas Tower, din Malaysia, a fost terminat în 1998, pe când regiunea era măturată de Criza financiară asiatică.

În Dubai, spectaculosul Burj Khalifa, cu o înălțime de 828 m, a fost inaugurat în 2010, tocmai când se prăbuşea piaţa proprietăţilor.

 

CITEȘTE ȘI: Top 10 – Cei mai impresionanţi zgârie-nori din lume

 
 

1 June 2011