Este cel mai frumos și cel mai înalt drum din România. Este supranumit Drumul Regelui și traversează trei județe, făcând legătura dintre Transilvania și Oltenia. De curând, a fost și asfaltat, devenind astfel demn de statutul de drum național, pe care îl avea în ciuda faptului că nu îndeplinea criteriile necesare. Transalpina este unul dintre drumurile-bijuterii ale țării, alături de Transfăgărășan. L-au folosit romanii, în timpul bătăliilor cu dacii. L-au folosit germanii, în timpul celor două războaie mondiale. Iar astăzi, pe exact același drum, iubitorii de frumos pot admira priveliști care taie respirația și zone în care istoria tumultoasă a lăsat o amprentă vizibilă asupra oamenilor și locurilor.

38494-transalpina.jpgMomentul în care a început construcția Transalpina este pierdut în negura istoriei. Există documente care atestă faptul că acesta ar fi Coridorul IV Strategic Roman, construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii. Legendele spun că, la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX, locuitorii zonei au participat la construirea unei porțiuni din acest drum, fiecare după posibilitățile sale fizice și financiare. Totuși, drumul era parcurs doar de păstorii care își treceau turmele în Oltenia, fiind mai degrabă o cărare pe marginea prăpastiei.

Există cronici care atestă ridicarea Transalpina drept un demers mai recent, din timpul primului Război Mondial. Aceste voci susțin că nemții s-au ocupat de construirea drumului, din rațiuni militare, dar nu a fost folosit, până la urmă. Cert este că, în perioada interbelică, Transalpina a fost reconstruită și dată în folosință în anul 1938, când a fost inaugurată de Carol al II-lea ”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro prof. Tudorel Pleșoiu, istoric.

La inaugurarea făcută de Carol al II-lea, Transalpina era o mare realizare tehnică. Apoi însă, a fost abandonat și neîngrijit, vreme de decenii

La acea vreme, drumul era văzut drept o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic și militar. În al doilea război mondial, Transalpina a revenit în atenția germanilor, care de data aceasta au folosit această cale de acces, pentru operațiunile militare. Însă de atunci, drumul a fost doar folosit, nu și îngrijit, vreme de decenii. Transalpina a însemnat drumul către libertate, pentru sute de oameni din județul Sibiu, care din dorința de a scăpa de convertirea la catolicism care le era impusă, au plecat pe acest drum, către locuri care puteau să îi accepte cu religia lor. Ei s-au stabilit dincolo de munți, unde au întemeiat noi localități.

Acum, când te duci la Mărginimea Sibiului și în localitățile de peste munți, din județul Vâlcea, în localități precum Novaci, Vaideeni sau Babeni, se găsesc aceleași datine, aceleași costume naționale și aceeași ocupație: păstoritul”, arată istoricul Tudorel Pleșoiu.

Autori precum Lucian Blaga sau Mihail Sadoveanu au scris adevărate opere de artă, inspirați de șederea în zonă

Pe traseul Transalplina, priveliștile uimitoare ascund povești de viață. De la Barajul Oasa, turiștii pot să meargă spre Luncile Prigoanei, un loc de tristă amintire pentru localnici. Acolo erau torturați sau uciși fugarii care voiau să treacă munții, pentru a-și putea păstra religia. Apoi se ajunge la un loc de poveste: cabana și iezerul Sureanu, locul care l-a inspirat pe Lucian Blaga, care l-a și descris, impresionat de frumusețea lui, în Hronicul și Cântecul Vârstelor.

„Inspirat de frumusețea acestor locuri a fost și Mihail Sadoveanu, care a scris povestirea Bradu Strâmb, din Valea Frumoasei. Acum, vechea cabană Oasa și celebrul brad strâmb sunt acoperite de apele barajului Oasa”, explică istoricul.

Urmează apoi zeci de kilometri de peisaj minunat, către lacul Vidra, stațiunea Voineasa, dar partea montană a traseului începe abia din Novaci. Abia din acest punct apar serpentinele care conduc turiștii către locuri tot mai înalte. Apoi muntele dispare subit, iar în fața vizitatorilor se întinde platoul de pe vârful Păpușa, de unde se coboară în stațiunea Rânca și apoi la Novaci, punct în care se încheie traseul Transalpina. Cel mai înalt punct este la Pasul Urdele, la 2.145 m altitudine. În funcție de condițiile meteo și aglomerație, drumul poate fi parcus într-un interval de trei-patru ore.

CITEȘTE ȘI:

20 octombrie 2015