Românilor le place să îşi petreacă timpul în aer liber, cu atât mai mult cu cât autorităţile le pun la dispoziţie spaţii special amenajate, cu acces liber. Dacă aceste proiecte sunt oferite gratis primăriilor, atunci cu siguranţă sunt şi pe placul autorităţilor. Zeci de oraşe s-au înscris în concurs, anul trecut, pentru a câştiga o zonă de picnic eco, iar la ediţia de anul viitor, pot câştiga un Eco Wi-Fi Zone. Vor exista două concursuri: unul pentru alegerea proiectului câştigător, la care pot participa tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, indiferent de experienţă. Al doilea concurs va fi pentru Primării, care pot câştiga proiectul şi implemetarea gratuită a acestuia, dacă au un comportament responsabil faţă de mediu. IMOPEDIA.ro a discutat cu Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje, compania care organizează concursul.

32353-large.jpgCum va arăta Eco Wi-Fi Zone?

Ne dorim ca zona Eco Wi-Fi să fie un spaţiu inedit, unde te poţi relaxa şi poţi învăţa că protejarea mediului este o responsabilitate şi un lucru plăcut, în acelaşi timp. Acesta va fi un spaţiu 100% eco, realizat din materiale reciclate şi în pas cu cerinţele societăţii moderne: cu o zonă high tech reprezentată de instalaţii cu celule voltaice prin intermediul cărora trecătorii îşi pot încărca telefonul, laptopul sau tableta şi pot avea acces gratuit la internet. Mai mult decât atât, ne dorim ca această zonă să aibă şi o importantă componentă de educaţie ecologică – prin panouri cu mesaje informative şi spaţii special amenajate pentru separarea deşeurilor – prin care cei prezenţi să înveţe despre importanţa colectării separate şi a reciclării deşeurilor de ambalaje.

Pentru găsirea proiectului ideal aţi lansat o provocare pentru tinerii arhitecţi, studenţi, prospăt absolvenţi sau practicieni în domeniul arhitecturii sau designului. Cât de deschişi sunt ei la o asemenea idee?

Într-un context în care trendul eco a luat amploare, credem că este necesar ca şi arhitecţii să reflecte, în lucrările lor, importanţa protejării mediului, în general şi a reciclării, în special. Experienţa concursului Picnic Design 2012 – cand i-am provocat pe tinerii arhitecţi să realizeze un loc de picnic 100% eco – ne-a arătat că specialiştii în domeniu sunt deschişi către asemenea iniţiative şi, mai mult decât atât, le susţin şi promovează către colegii lor. Interesul tinerilor pasionaţi de arhitectură faţă de proiectele noastre ne-a fost arătat atât prin numărul mare de înscrieri, cât şi prin întrebările şi sugestiile lor faţă de iniţiativa lansată. 28 de proiecte realizate de tineri arhitecţi de la universităţi de specialitate din întreaga ţară au fost înscrise anul trecut în competiţia Picnic Design, iar trei dintre ele au reuşit să se diferenţieze şi să ajungă pe podium. Considerăm că ideile tinerilor sunt foarte valoroase în orice domeniu şi implicarea acestora în proiectele de mediu ar trebui să fie o componentă esenţială şi, de ce nu, o prioritate pentru toţi actorii: autorităţi, industrie, companii, ONG-uri. Prima zonă de picnic 100% eco implementată anul acesta în Tulcea este o reuşită – atât pentru publicul larg, cât şi pentru tinerii arhitecţi şi peisagişti – şi avem încredere că şi zona eco wi-fi va fi un proiect inedit de succes.

Pe ce considerente aţi ales, anul trecut, tema zonei de picnic eco?

Amenajarea zonelor de picnic şi crearea unui comportament responsabil faţă de natură sunt aspecte importante în România, în măsura în care procentul celor care aleg această modalitate de petrecere a timpului liber este destul de ridicat la noi în ţară. Cantitatea de deşeuri lăsate în urmă este considerabilă, iar cei care sunt responsabili să le colecteze şi să amenajeze zonele de picnic, conform legii în vigoare, sunt autorităţile locale. Dat fiind că proiectul ”Oraşul Reciclării” s-a adresat direct autorităţilor locale, ne-am gândit să oferim drept premiu o zonă de picnic 100% eco, complet amenajată care nu doar să răspundă cerinţelor legii şi să rezolve un aspect important de pe agenda primăriilor, ci să fie un spaţiu educativ şi recreativ pentru populaţie.

Care sunt piedicile cu care v-aţi confruntat în implementarea acestui proiect?

Una dintre provocări cred că au avut-o arhitecţii şi juriul cu care am colaborat pentru că ne-am dorit o amenjare cât mai puţin intruzivă în natură, dar, în acelaşi timp, funcţională. Identificarea unui loc de picnic într-o comunitate este un alt aspect important şi, sigur, alături de acesta, luarea în considerare a costurilor serviciilor necesare, odată amenjat locul respectiv (menţinerea curăţeniei, colectarea deşeurilor, etc).

Există municipalităţi total dezinteresate de propunerile dumneavoastră de concurs?

Nu credem că există, dar, sigur, autorităţile locale au şi alte priorităţi. Ceea ce noi ne dorim este ca acestea să prioritizeze problematica deşeurilor, să se implice din ce în ce mai mult în dezvoltarea sistemului, în comunicarea importanţei acestuia către locuitorii oraşului şi în motivarea şi implicarea lor astfel încât să separe deşeurile de ambalaje.

Aţi luat în caulcul şi măsuri de protecţie împotriva vandalismului sau a comportamentului iresponsabil de orice fel, pentru proiectele dumneavoastră? Cum s-a procedat în cazul Pallet Picnic Park?

După finalizarea lucrărilor în zona de picnic Pallet Picnic Park, amplasamentul a fost luat în responsabilitate de către Primăria Municipiului Tulcea, câştigătorul primei ediţii, care se ocupă de tot ceea ce înseamnă menţinerea şi îngrijirea locului de picnic, precum şi de asigurarea tuturor serviciilor de securitate aferente. În acest sens, în zonă este deja asigurată paza necesară şi, sigur, dacă este cazul, organele competente vor aplica şi amenzile valabile în orice spaţiu public.

Suprafaţa proiectelor pe care le propuneţi variază, în funcţie de oraş şi amplasament? Aţi luat în calcul şi proiecte mai complexe, cu locuri de joacă sau puncte comerciale etc?

Pallet Picnic Park, proiectul gândit şi realizat de studenţii Ioan Ştefan Chis şi Bogdanov Darko, câştigătorii concursului Picnic Design 2012, este un amplasament care poate fi uşor adaptat, extins şi, de ce nu, îmbunătăţit şi completat – acesta fiind unul dintre aspectele pentru care proiectul a fost desemnat cea mai eco-creativa propunere de amenajare a unui spaţiu de picnic. Astfel, sigur, complexitatea stilului de amenajare poate creşte, locaţia se poate schimba – luăm în calcul o zonă de picnic amplasată pe malul unui lac sau la o zona de picnic amplasată la marginea unei păduri, iar din modulele de paleţi de lemn putem face orice, de la şezlonguri pentru zona de mare şi până la foişoare pentru zona de munte.

Privind înapoi, este ceva ce aţi schimba în modul de implementare a proiectului, în construcţia parcului, în colaborarea cu administraţiile locale etc?

Totul a decurs conform planului, am colaborat foarte bine atât cu arhitecţii implicaţi, cât şi cu autoritatea locală. Sigur, zona va fi îmbunătăţită de Primăria Municipiului Tulcea – în sensul că vor fi multiplicate zonele de iluminat stradal în zonă şi se vor planta mai mulţi copaci – însă sunt lucruri care ţin de menţinerea unui spaţiu eco-creativ deja existent şi care nu vor face decât să adauge valoare adaugată unui proiect bine primit de locuitorii oraşului.

În momentul în care s-a adjudecat titlul ”Oraşul Reciclării”, ce municipii au urmat Tulcea, în top 5?

În primul rând, este important de menţionat faptul că toate cele 20 de primării înscrise în competiţia ”Oraşul Reciclării” s-au implicat şi mobilizat. În ceea ce priveşte clasamentul per total, municipiul Tulcea este cel care a obţinut cel mai mare punctaj la evaluarea finală, obţinând astfel titlul de ”Oraşul Reciclării” şi marele premiu: amenajarea unei zone de picnic conform Legii Picnicului în vigoare. El a fost urmat îndeaproape în top 5 de: Sectorul 1 Bucureşti, Satu Mare, Sf. Gheorghe şi Focşani.

Cât de anevoios este procesul de conştientizare a importanţei reciclării în România, în acest moment?

În primul rând, este esenţial să menţionăm faptul că avem în faţă un proces de durată, cu rezultate vizibile în timp – întrucât ne luptăm cu schimbare de mentalităţi şi cu introducerea unui nou obicei în comportamentul zilnic, cel al separării deşeurilor reciclabile de restul deşeurilor. Dacă în 2005-2006 populaţia nu ştia nimic despre colectarea separată a deşeurilor în România, conform ultimului studiu naţional de percepţie (Romnibus, decembrie 2011), peste 80% din populaţie a auzit de colectarea separată a deşeurilor în scopul reciclării, aproximativ 45% dintre români au posibilitatea de a depune separat deşeurile în propria localitate, iar 30% din aceştia separă efectiv deşeurile de ambalaje de restul deşeurilor. Dacă ne uităm în urmă putem spune că sunt numeroase realizări cu care ne mândrim, dar, în acelaşi timp, că mai avem mult de lucru – atât pe partea de informare, educare şi conştientizare, cât şi în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor din sistem cu care ne confruntăm.

CITEŞTE ŞI: România vrea eco-oraşe: localităţi absolut independente de gaze naturale, petrol sau cărbune

 

11 noiembrie 2013