Oraş european în adevăratul sens al cuvântului, Maastricht este o destinaţie ofertantă pentru diverse segmente de vizitatori – de la oameni de afaceri sau studenţi, până la turiştii în căutarea unui concediu liniştit. Cu toate că nu este printre cele mai mari oraşe olandeze, Maastricht are o comunitate dezvoltată de expaţi, a căror cerere susţine activitatea din sectorul rezidenţial.

32589-maastricht-view.jpgMaastricht este unul dintre cele mai mici oraşe olandeze, însă are o reputaţie consolidată pe scena europeană. Amplasat între Belgia şi Germania, oraşul are o istorie de peste 2.000 ani, timp în care a fost ţinta mai multor popoare, datorită poziţiei sale strategice de o parte şi de alta a râului Meuse (numit Maas, pe plan local).

Maastricht s-a dezvoltat extrem de rapid în secolul al XIX-lea, odată cu începerea Revoluţiei Industriale şi cu apariţia căii ferate. Însă înflorirea economică a fost stopată de Primul Război Mondial, ale cărui efecte au fost totuşi mai puţin severe decât în alte zone, datorită declaraţiei de neutralitate. Începând cu perioada postbelică, Maastricht a urmat din nou o traiectorie ascendentă din punct de vedere economic, iar autorităţile s-au concentrat pe restaurarea clădirilor istorice şi reconstrucţia oraşului. În prezent, Maastricht este o destinaţie ofertantă pentru oricine – este un reputat centru universitar, cu un dezvoltat sector business, în care vizitatorii aflaţi în concediu găsesc numeroase opţiuni atractive.

  • Maastricht se întinde pe o suprafaţă de circa 60 kmp şi are o populaţie de 121.000 locuitori
  • Oraşul este considerat a fi „punctul de plecare” al Uniunii Europene, întrucât aici s-a semnat Tratatul de la Maastricht, în 1992
  • Maastricht este un oraş de o diversitate ligvistică aparte: aici se vorbesc olandeza, franceză, germană, engleză, precum şi un dialect specific provinciei Limburg

În ciuda faptului că este un oraş mic, comparabil cu Buzău din punct de vedere al numărului de locuitori, Maastricht are o piaţă imobiliară activă, demnă de un mare oraş european. Preţul locuinţelor se ridică la nivelul reputaţiei, astfel că 100.000 euro este un buget restrâns pentru achiziţia unei locuinţe decente. Maastricht nu mai este demult doar un orăşel olandez, ci este o aşezare europeană, cu o comunitate de expaţi semnificativă şi cu investitori imobiliari ce monitorizează îndeaproape întreaga activitate.

Preţ mediu al apartamentelor, conform Numbeo Cost of Living:

  • Apartament central – 2.200 euro/mp
  • Apartament semicentral – 1.700 euro/mp

Segmentul închirierilor se bucură de o activitate intensă, într-un oraş cu o economie puternică şi o universitate ce atrage studenţi de pe întregul continent (peste 12.000 studenţi sunt înscrişi la cursurile Universităţii Maastricht). Cei mai mulţi proprietari caută să închirieze străinilor, deoarece aceştia sunt mai puţini pricepuţi în ceea ce priveşte legislaţia şi au tendinţa să fie de acord cu o chirie mai mare decât localnicii, atenţionează consultanţii imobiliari locali. Una dintre cele mai importante informaţii pe care majoritatea expaţilor nu o cunoaşte este că aceea că un proprietar nu poate cere orice chirie – fiecare apartament are un preţ maxim de închiriere, calculat în funcţie în baza unui sistem pe puncte, stabilit de autorităţi.

Valoarea medie a chiriei, conform Numbeo Cost of Living:

  • Apartament cu un dormitor – central: 675 euro/ lună; semicentral: 525 euro/ lună
  • Apartament cu trei dormitoare – central: 900 euro/ lună; semicentral: 1.200 euro/lună

Legislaţia olandeză cu privire la segmentul închirierilor este foarte bine pusă la punct şi tinde să protejeaze chiriaşii, indiferent că este vorba despre un contract scris sau verbal. De exemplu, acordul de închiriere poate fi încheiat numai de către chiriaş şi nu de către proprietar (cu excepţia unor situaţii extreme, precum neplata chiriei). De asemenea, chiriaşii pot solicita un control al autorităţilor, în urma căruia pot solicita micşorarea chiriei. Specialiştii locali atrag atenţia asupra faptului că cei mai mulţi străini nu cunosc toate prevederile legale şi nu beneficiază de ele, făcând astfel un deserviciu întregii pieţe.

CITEȘTE DESPRE: Calcutta, oraşul indian cu cea mai promiţătoare piaţă imobiară din regiune