În timp ce România se străduieşte din greu să ajungă măcar la un număr decent de kilometri de autostradă, în alte părţi acestea sunt atât de multe încât au început să apară petiţii pentru dărâmarea lor. Este vorba despre autostrăzile construite în oraş, care sunt catalogate drept nocive şi locuitorii solicită înlocuirea lor cu spaţii verzi, zone de agrement sau noi cartiere, fără să excludă noi şosele. Deşi pare greu de crezut, în multe părţi acest lucru s-a întâmplat deja, iar reconstrucţia oraşului a atras aplauzele întregii lumi şi a adus o viaţă mai bună pentru locuitori.

34356-milwaukee.jpgCurentul verde începe să domine lumea până la punctul în care autorităţile locale încep să se înhame la proiecte ample şi costisitoare, menite să facă oraşul mai sănătos, mai eficient şi mai sigur. Parte din acest trend este şi dărâmarea autostrăzilor intraurbane, pentru a ridica în locul lor, de exemplu, străzi multifuncţionale, pe care pot în continuare să circule maşinile, dar şi bicicliştii sau pietonii. Alte primării aleg să construiască parcuri sau zone rezidenţiale acolo unde obişnuiau să fie vechile benzi-expres. Şi paradoxal, nici traficul nu se blochează, în absenţa autostrăzilor. Teoria cererii induse demonstrează că un număr mare de benzi de circulaţie atrage mai mulţi şoferi. În momentul în care acestea dispar, şoferii aleg diferite rute iar numărul lor este distribuit uniform în întregul oraş, fără a crea blocaje. Exemple sunt multe, în întreaga lume, iar un grup numit A New Dallas („Un Nou Dalas”) au ilustrat cu cazuri concrete această teorie din dorinţa de a dărâma o autostradă locală pentru a transforma zona într-un punct rezidenţial, cu zone pietonale şi parcuri.

În Seul, o autostradă a fost dărâmată pentru a readuce la lumina un râu care traversa zona

34360-seoul.jpgPrimul exemplu vine din Seul, Coreea de Sud. Acolo, autorităţile locale au dărâmat o autostradă suspendata de 13,6 kilometri şi a scos la suprafaţă astfel un râu îngropat în urma construcţiilor. Întreaga procedură a costat 281 de milioane de dolari, respectiv 20 de milioane de dolari pe kilometru. Preţul este uriaş, dar la finalul lucrărilor, numărul de maşini care circulau în zonă a scăzut cu 43% iar parcul creat este traversat de 50.000 de pietoni în fiecare zi şi de 250.000 în weekend.

Totodată, materia cancerigenă din aer a scăzut cu 21%, iar temperatura din timpul verii s-a redus cu un total uimitor de 13 grade Celsius. Iar ca un ultim argument, 113.000 de persoane şi-au găsit un loc de muncă în coridorul nou creat.

În San Francisco, autorităţile au dărâmat deja mai multe autostrăzi şi demersul continuă

34359-san-francisco-2.jpgAlte exemple vin din San Francisco, unde încă din anul 1989, autostrăzile deteriorate de un cutremur au fost dărâmate, nu consolidate. Prima dintre ele avea o suprafaţa de aproape doi kilometri, iar beneficiile aduse de dispariţia ei au fost majore. În primul rând, numărul maşinilor care tranzitează zona a scăzut la jumătate, ajungând astfel la 50.000 pe zi. Apoi, preţul terenului în zonă a crescut cu 300%, iar numărul caselor noi a crescut cu 54%, comparativ cu restul oraşului. Prin urmare, şi numărul locurilor de muncă a crescut cu 23%, comparativ cu 5,5% în restul oraşului. Al doilea caz se referă la o autostradă suspendată, de 1,2 kilometri, a fost înlocuită cu bulevarde, parcuri şi locuinţe. După lucrare, numărul maşinilor care tranzitează zona a scăzut de la 80-90.000/zi la 45-52.000/zi, oraşul a câştigat cu 11% mai multe străzi şi 1.000 de noi locuinţe au fost construite în perimetru. Acum autorităţile iau în calcul dărâmarea unei noi autostrăzi, respectiv segmentul cunoscut local drept I-280.

SUA a obţinut rezultate remarcabile prin dărâmarea vechilor autostrăzi

34358-portland.jpgÎn Portland, Oregon, SUA, o autostradă de aproape 5 kilometri a fost înlocuită cu un parc şi un sistem de transport în comun. Acest lucru s-a întâmplat în 1978, iar până în 2002, valoarea proprietăţilor din zonă s-a triplat, crescând mai repede decât oriunde altundeva în oraş. Criminalitatea a scăzut cu 65% din 1990, comparativ cu un ritm de 16% resimţit la nivelul oraşului. Iar numărul maşinilor care tranzitează zona a scăzut cu 10%.

34357-nyc.jpg
Şi New York se alătură listei, cu autostrada West Side, care s-a prăbuşit în 1973. Lucrările de reparaţie ar fi costat 88 de milioane de dolari, iar cele de înlocuire, mult mai mult. Cu toate acestea, s-a optat pentru ultima variantă, fapt care a dus la o scădere cu 53% a traficului în zonă.

 

În Vancouver, autostrăzile în oraş sunt interzise prin lege

34361-vancouver.jpgO situaţie excepţională se observă în Vancouver, Canada, unde există o lege din 1960 care nu permite construcţia autostrăzilor în interiorul oraşului. Vancouver se găseşte în top 5 cele mai bune oraşe pentru locuit.

Toate aceste situaţii sunt aduse drept argument de un grup numit A New Dallas, care vor să convingă autorităţile locale să demoleze autostrada care separă centrul oraşului de popularul cartier Deep Ellum. Drumul cu pricina a ajuns deja la o vechime de 40 de ani, moment în care i se termină durata de viaţă, din punct de vedere tehnic. Regia de Drumuri şi Transport şi-a dat deja acordul de principiu pentru studierea proectului, dar în paralel plănuieşte reconstrucţia autostrăzii, pentru care s-au bugetat 100 de milioane de dolari.

CITEŞTE ŞI: Bucureştiul, un eşec al evoluţiei. Oraşele din vestul ţării ne dau lecţii de modernizare