Bucureştiul, capitala României, locul care ar trebui să dicteze trendul în materie de dezvoltare, a fost lăsat mult în urmă de alte oraşe ale ţării. Sibiu, Cluj-Napoca sau Timişoara sunt doar trei exemple care demonstrezează că românii pot trăi mai bine, că autorităţile locale pot fi eficiente şi drept urmare, bugetul oraşului, al locuitorilor şi al companiilor din zonă, creşte vertiginos de la an la an.
Investiţiile în infrastructură sunt cruciale pentru dezvoltarea unui oraş şi, prin urmare, pentru
avansul unei ţări. Acest lucru a fost demonstrat de Sibiu, unde, după ce timp de zece ani s-au investit 150 de milioane de euro în logistică urbană, oraşul a prosperat într-un ritm ameţitor.
Numărul turiştilor a atins cote record iar încasările Primăriei, ale pensiunilor şi hotelurile dar şi ale micilor firme au crescut direct proporţional. Aceste schimbări au atras în zona cele
mai mari nume din lista companiilor internaţionale de top, motiv pentru care nivelul şomajului a scăzut de la 8,2 cât era în 2009, la 3,3 anul trecut.
„Numai în partea industrială a oraşului, în zona de vest, există peste 50 de unităţi de producţie deschise de investitori străini şi români. Industria producătoare de componente auto este cea mai bine reprezentată, dar mai sunt şi multe alte companii din industria de medicamente, produse din piele, ba chiar se găseşte şi o pepinieră”, a declarat Klaus Iohannis, primarul Sibiului.
Dar acesta este doar începutul, pentru dezvoltarea Sibiului. Pentru a fi se asigura că oraşul va continua să crească, investiţiile în dezvoltare sunt permanente. Modernizarea şoselei de centură a eliberat oraşul de numărul mare de camioane, TIR-uri şi turişiti care tranzitează zona. Investiţia totală a fost de 20 de milioane de euro. Acum, prioritatea este traficul din interiorul oraşului. Compania de Transport Public din Sibiu a primit de la BERD un împrumut de 4,8 milioane de euro pentru a reloca depoul în centrul oraşului, astfel încât să se poată circula mult mai rapid şi eficient. Sibienii sunt încurajaţi astfel să renunţe la maşini şi să folosească transportul în comun cât de des se poate. Primaria Sibiu a contractat până acum trei împrumuturi de la BERD pentru investiţii în infrastructura oraşului, însumând 36,5 milioane de euro.
Cluj-Napoca oferă la fel de multe locuri de muncă precum Bucureştiul
Cluj-Napoca este un alt oraş care se remarcă prin abilitatea de a se transforma pentru viitor. Numărul locurilor de muncă este aproape egal cu cel din Bucureşti, piaţa rezidenţială este în permanentă creştere iar companiile dornice să se relocheze acolo sunt tot mai multe. Tocmai de aceea, ideea dezvoltării în zonă a unui Silicon Valley al României pare absolut naturală. Planul acesta se transformă deja în ceva concret. Proiectul, numit Cluj Innovation City, se va întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, în zona Lomb, din oraş. Investiţia este estimată la 300 de milioane de euro şi, la final, oraşul din oraş va reuni marile firme de IT din zonă şi va genera locuinţe pentru angajaţii acestora. De asemenea, cartierul ar putea cuprinde propria zonă medicală, un muzeu al ştiinţei şi spaţii dedicate cercetării. Programul, care este derulat printr-un parteneriat public-privat, are susţinere guvernamentală atât din partea României, precum şi din partea SUA. Astfel, în timp ce managementul dezvoltării va fi asigurat de mediul privat, de infrastructură se va ocupa Statul. Toate aceste aspecte au făcut ca piaţa rezidenţială din Cluj să crească peste media ţării, susţinută de cererea din partea investitorilor, familiilor acestora şi a angajaţilor care sunt siguri pe viitorul lor. iar lista recordurilor continuă:
- Cluj-Napoca a trecut pe primul loc şi în topul tranzacţiilor cu spaţii de birouri din afara Capitalei, potrivit Esop Consulting.
- Cluj-Napoca este oraşul din provincie care oferă cele mai multe locuri de muncă, potrivit ANOFM şi foarte aproape de oferta de muncă din Bucureşti, respectiv 1.450 de joburi în Bucureşti şi 1.350 de joburi în Cluj-Napoca.
Timişoara se pregăteşte să genereze energie din deşeurile oraşului
Timişoara se pregăteşte pentru un altfel de record: bănăţenii vor să fie primii care reuşesc să transforme gunoiul municipal în energie electrică. Investiţia necesară este de 60 milioane euro, iar instalaţia va funcţiona în cadrul CET Sud Timişoara.
„Cei mai mult subcontractori care vor participa la proiectarea, execuţia lucrărilor şi punerea în funcţiune a instalaţiilor sunt companii româneşti. Contractul a fost atribuit în urma licitaţiei deschise organizată de SC International Recycling Energy SA Timişoara", arată oficialii Romelectro, cei responsabili de proiect, în consorţiu cu nemţii de la Baumgarte Boiler Systems.
Astfel, în timp ce firma românească este specializată în proiecte pentru energie şi mediu, nemţii vin cu mai multe informaţii în zona de generare energie electrică din surse precum gaz, cărbune, biomasă, deşeuri municipale şi deşeuri industriale.
Arad, Craiova şi Iaşi sunt alte oraşe remarcabile, la nivel de evoluţie. Toate participă în cursa pentru titlul de Capitala Culturală Europeană şi se mândresc cu proiectele de infrastructură, cu creşterea nivelului de trai al locuitorilor şi cu atragerea masivă a investitorilor străini. În paralel, Bucureştiul se concentrează pe dezvoltarea parţială, punând un accent puternic pe zona veche a oraşului, spre deosebire de zonele mai sus enumerate, care au avut curajul de a se înhăma la investiţii ample, de natură să schimbe radical economia locală.
8 May 2014
