Odată cu dezvoltarea alertă a periferiilor, tot mai mulți bucureșteni aleg să se mute în afara orașului. Reticența față de distanțe scade, pe măsură ce periferia orașului oferă tot mai multe avantaje. Interesul bucureștenilor pentru periferia Capitalei au determinat autoritățile din București și Ilfov să își ia un angajament de modernizare a zonei, care se va îmbunătăți radical în următorii 15 ani. Aceste schimbări vor consolida trendul de exod rezidențial care se resimte deja în centrul Capitalei, în favoarea noilor cartiere mărginașe.
Nu mai departe de acum 10 ani, periferia Capitalei era o întindere vastă de pământ, cu potențial
rezidențial. Acest potențial s-a concretizat într-un termen record, iar numărul celor care se mută în zonă este atât de mare încât a convins Primăria Capitalei și autoritățile județului Ilfov
să dedice Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 regiunii București-Ilfov. Așadar, dacă primii locuitori de la periferie au îndurat condiții mult sub media civilizației, fără apă
curentă sau electricitate, fără drumuri și fără un termen de rezolvare a acestor probleme, noii locuitori beneficiază de confort și știu exact la ce să se aștepte și în ce orizont de timp.
„Cel mai impresionant fenomen este faptul că centrul orașului București prezintă un declin al densității rezidențiale în favoarea regiunilor suburbane din Nord și Vest. Aceste modificări rezultă, printre altele, din tendințele naturale ale populației, dar sunt amplificate de politicile de utilizare a terenului și planificare, ce prioritizează suburbanizarea în loc de densificarea mediului urban”, se arată în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030.
Cartierele muncitorești sunt cele mai dens populate, dar numărul rezidenților este și acolo în scădere
Astfel, cele trei inele ale Bucureștiului sunt în permannetă modificare. Centrul orașului rămâne zona cu cea mai redusă densitate rezidențială, în timp ce inelul median, deși pierde populație, rămâne cea mai densă zonă rezidențială a orașului. Periferia, respectiv inelul exterior, are momentan o densitate redusă, dar indicii prezentați în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă arată o intensificare rezidențială semnificativă, susținută de apariția permanentă a noi proiecte rezidențiale.
„O creștere semnificativă a populației se așteaptă în Ilfov, continuând tendințele din ultimul deceniu. Cea mai mare densitate a populației va rămâne în localitățile adiacente Bucureștiului în părțile de Nord și descrește odată cu creșterea distanței față de oraș” se arată în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.
Dincolo de acest elan al mutării la periferie există încă mulți bucureșteni care preferă confortul din interiorul orașului. Pentru ei, principalul argument împotriva mutării la periferie este legat de distanțe și transport. Această problemă este amplu dezbătută în Planul de Mobilitate Urbană, prin care autoritățile promit noi linii de transport de suprafață dar și subteran, precum și piste pentru bicicliști. Iar pentru a pune la punct toate aceste schimbări, vor lucra împreună mai multe instituții de specialitate.
„Rețeaua rutieră a regiunii București-Ilfov este caracterizată de o structură radială și inelară. Opt drumuri naționale și trei autostrăzi se întâlnesc aici. Majoritatea acestor drumuri sunt cu una sau două benzi pe sens. Acestea sunt conectate printro șosea exterioară circulară, o arteră cu lungimea de 72 km. Infrastructura rutieră se află sub jurisdicția a trei autorități: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) este responsabilă pentru toate autostrăzile și drumurile naționale, Consiliul Județean Ilfov și primăriile comunelor sunt responsabile pentru drumurile județene și comunale, precum și drumurile din intravilan”, arată documentul citat.
Urmează investiții de 7 miliarde de euro în îmbunătățirea transportului în comun, din care 3,5 miliarde vor fi dedicate extinderii metroului
Cele mai aglomerate drumuri de intrare în oraș sunt DN 1, tranzitat de 54.000 de vehicule pe zi – numărate înainte ca autostrada A3 să fie deschisă traficului), A1, cu 46.000 vehicule pe zi și DN 2, cu 26.000 vehicule pe zi. La un asemenea volum de autoturisme, există un conflict major între cei care vor să tranziteze zona și cei care trebuie să se oprească la destinație.
„Atât în București cât și în județul Ilfov există o lipsă clară de diferențiere între drumurile de mare capacitate, destinate tranzitului și străzi și drumuri mai mici folosite pentru călătorii locale. Aceasta creează un conflict între călătoriile lungi, cu viteze mari și utilizările locale. Rețeaua rutieră puternic radială din Județul Ilfov acordă prioritate legăturilor cu Bucureștiul în detrimentul călătoriilor în interiorul județului. În București traficul de tranzit concurează cu deplasările locale și moduri de transport fără autoturism personal, conducând la lipsă de eficiență și congestive pentru traficul de tranzit și la lipsa de siguranță și acces pentru utilizatorii locali”, arată Planul de Dezvoltare.
Unul din țelurile principale ale planului este definirea clară a unei ierarhii a drumurilor și străzilor și a diferitelor funcțiuni ale acestora, definind o rețea scheletică, de mare capacitate pentru traficul de tranzit și călătoriile pe distanțe mari, în timp ce asigură serviciile potrivite pentru pietoni și bicicliști și infrastructura de transport public pe străzile din rețeaua locală. Aceasta este o problemă în București și chiar mai critică în Județul Ilfov unde drumurile actuale nu beneficiază de dotări de bază precum trotuare și stații de autobuz accesibile în mod rezonabil. Scopul final al planului este acela de a descuraja utilizarea mașinilor personale prin investiții de aproximativ 7 miliarde de euro, dintre care jumătate urmează să fie investită în extinderea metroului. Finanțările vor veni de la Guvern, fonduri europene și autoritățile locale.
CITEȘTE ȘI:
19 January 2016
