Modificările pe care Guvernul plănuieşte să le aducă sistemului de impozitare a proprietăţilor nu înseamnă neapărat o scumpire, ci mai degrabă o ajustare a neregulilor actuale. O mişcare mai degrabă haiducească, ce funcţionează pe principiul „luăm de la bogaţi şi dăm la săraci". În unele cazuri poate fi vorba chiar despre ieftinirea impozitului pe locuinţă şi, paradoxal pentru lumea în care trăim, înlesnirile vin de data în favoarea celor care chiar au nevoie de ele.

20354-impozit-mare.jpgGuvernul vrea să strângă, din noul sistem de impozitare, o sumă de un miliard de lei în următorii trei ani. Judecând după această sumă, atunci impozitele pe case şi maşini ar trebui să crească în medie cu 7%. Asta nu înseamnă însă că toată lumea va plăti mai mult. Nu este vorba despre o creştere a tuturor impozitelor, ci mai degrabă despre o reaşezare a acestora într-un mod care să reflecte valoarea reală a pieţei. Cu alte cuvinte, vor fi impozitate mai mult casele mai acătări din oraşe şi mai puţin casele aflate în comune îndepărtate. Taxarea se va face de asemenea şi în funcţie de starea de degradare a locuinţelor, pentru că în acest moment orice cocioabă aflată în centrul Bucureştiului, de exemplu, este impozitată de zeci de ori mai mult decât o vilă proaspăt construită la periferia oraşului.

„Din punctul meu de vedere nu este momentul pentru creşterea taxelor în România. Totuşi, în ceea ce priveşte creşterea taxelor şi impozitelor pe proprietăţile imobiliare, probabil că aici mai este spaţiu fiscal de manevră, aşa cum spun finanţiştii noştri, şi s-ar putea ca aceia care au vile şi proprietăţi să plătească puţin mai mult. Dar nu de aici trebuie să vin banii la bugetului de stat, ci prin metode de creştere inteligentă, generate de inteligenţă economică, nu de brutalitate economică şi fiscală.", spune Ionel Blănculescu, analist economic.

Noile reguli atenuează inechitatea dintre taxarea persoanelor fizice şi juridice

De asemenea, ar putea fi ajustate şi sistemele de taxare pentru persoanele juridice, care acum au costuri incalificabil de mari pentru aceleaşi condiţii la care ar aplica şi o persoană fizică. Asta pentru că prin noul sistem de impozitare, diferenţierea s-ar putea face după tipul de proprietate, şi nu între persoana fizică şi juridică.

„Există o inechitate evidentă între regimul de impozitare al persoanelor fizice şi al persoanelor juridice. De exemplu, dacă o persoană fizică plăteşte un leu pentru o proprietate, o persoană juridică poate să plătească 100 de lei.", arată Gabriel Biriş, expert în fiscalitate.

Desigur, toate aceste lucruri în traducere liberă înseamnă scăderea gradului de confort financiar a al unora. Se va trăi mai puţin bine în unele cazuri, dar nimeni nu poate pretinde altceva într-un asemenea context economic. Nu există resursele necesare pentru a ieşi mai uşor din această situaţie. În plus, comportamentul pieţei în ultima perioadă nu ajută deloc. Producţia a crescut nesemnificativ, în timp de consumul a scăzut insuficient. Iar deficitul bugetar nu poate fi menţinut decât prin reducerea consumului. Iar creşterea veniturilor este o ipoteză mult prea îndepărtată pentru a discuta despre ea acum.

„Faptul că veniturile la bugetul de stat rămân aproape constante pe următorii trei ani de zile, asta înseamă că pe de o parte în politica bugetară guvernul nu îşi previzionează creşterea numărului de contribuabili, deci nu previzionează creşterea numărului de lucrători din România. Faptul că se conservă acelaşi nivel de venituri raportate la PIB-ul naţional arată că efectele de combatere ale evaziunii fiscale directe arată că statul nu e interesat de combatere şi revenirea la normal.", arată Bogdan Hossu, preşedinte Cartel Alfa.

Modificările de impozitare de anul trecut sunt nişte greşeli care ne vor costa

Ultimele modificări ale sistemului de impozitare au fost acum un an, când Guvernul a decis ca persoanele care deţin în proprietate mai multe clădiri să achite impozite majorate cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire în afara adresei de domiciliu şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara adresei de domiciliu. Toate aceste schimbări au fost incluse în aceeaşi categorie dăunătoare, care ne va face să plătim scump pe termen mediu.

„Considerăm că lipsa de viziune a acestui guvern nu poate decât să ducă la înlocuirea acestuia, indiferent dacă acest lucru se va întâmpla anul acesta sau anul viitor.", încheie Bogdan Hossu.

Află cine plăteşte cele mai mari şi cele mai mici impozite pe proprietate?


15 august 2011