Să stau cu chirie sau să cumpăr o locuinţă? O problemă pe care şi-o ridică oricine, mai devreme sau mai târziu. O ecuaţie la care au încercat să găsească răspunsuri specialiştii imobiliari din întreaga lume. Argumentele sunt multe, atât de o parte, cât şi de cealaltă, dar variabila factorului personal face imposibilă găsirea unui răspuns unic. Pentru unii, este mai avantajos să închirieze. Pentru alţii, să cumpere o locuinţă. Totul se reduce, până la urmă, la aspectul financiar: în care dintre cazuri poţi să faci şi nişte economii, pe lângă cheltuielile curente generate de căminul de zi cu zi?

23669-apartment-renting-guide.jpgCazul chirie vs. proprietate este disputat fără o victorie clară din toate timpurile erei moderne, în toată lumea. Cu un singur lucru sunt de acord ambele tabere: dacă ai economiile necesare şi poţi plăti cu banii jos, atunci este probabil cel mai indicat să cumperi o locuinţă. Totuşi, chiar şi de la această regulă sunt excepţii: oamenii care sunt mereu în mişcare, cei care nu au apetit pentru investiţii sau cei care, pur şi simplu, nu cred în avantajele unei locuinţe personale.

„Germania, de exemplu, are cel mai mare număr de chiriaşi din întreaga Europa: 60% dintre locuitorii ţării aleg să trăiască toată viaţa plătind lunar pentru a sta în casa altcuiva. De ce? Pentru că au alt stil de viaţă. Pentru că le este mai uşor aşa, proprietarul preia cele mai multe griji domestice. Asta înseamnă că, per total, ies mai ieftin. Oferta de chirii de calitate este mare, deci se pot muta oricând. Oferte multe înseamnă şi preţuri bune. Dar, mai ales, nu au nicio reţinere în a se muta în diferite oraşe pentru un loc de muncă.", susţine Dragoş Şerban, sociolog.

Clienţilor le este teamă de creditele ipotecare

La români însă, este imperios necesar să deţii o locuinţă: 97% sunt proprietari. Ceilalţi, îşi doresc să devină proprietari. Şi totuşi, mulţi ezită înainte de a face marele pas. Mai ales pentru că numărul celor care pot cumpăra o locuinţă cu banii jos este foarte mic. Cei mai mulţi au nevoie de un credit. Iar o datorie către bancă pe un termen de 20-30 ani nu este un angajament uşor de luat.

„Clienţii se tem că dacă îşi cumpără o casă, vor fi nevoiţi să locuiască acolo pe întreaga perioadă a contractului de ipotecă. Fie că este vorba despre 25, 30 sau 35 ani, ei nu înţeleg că dacă plătesc rata lunară vreme de cinci ani şi apoi vor să vândă, pot să îşi acopere nu numai ratele pe care le-au plătit, ba chiar să câştige nişte bani în plus. E ca şi cum ai sta cu chirie în propria ta casă. Oamenii nu înţeleg că poţi face economii considerabile în viaţă, cu criză sau fără criză”, spune Andrew Prelea, CEO Ozone Homes.

La nivel personal, calculele sunt multe mai complexe de atât. În primul rând, în cazul în care renunţă la credit, clienţii vor vinde locuinţa la valoarea de piaţă, în timp ce ratele au fost plătite la preţul real plus dobândă. În cazul în care decid să plătească până la final, clienţii vor plăti de două-trei ori valoarea locuinţei, până la ultima rată. Uneori, nu există alte soluţii. Dar sunt unele cazuri în care este mai avantajos să locuieşti cu chirie, măcar temporar.

„Atunci când rata este mult mai mare decât chiria, dar clientul încă o găseşte accesibilă, este mai bine să mai stea o perioadă cu chirie, iar banii în plus pe care i-a dat pe rată, să îi adune într-un cont de economii”, spune Adina Lascu, consultant de economii BCR Asigurări.

În 20 de ani, poţi achita creditul la bancă sau poţi economisi bani de o locuinţă

De exemplu, dacă rata este 300 euro, iar chiria plătită lunar este de 200 euro, atunci clientul ar putea locui cu chirie, pentru a economisi lunar restul de 100 euro. Pe o perioadă de 20 de ani, într-un depozit cu o dobândă de 5%, se vor acumula aproape 42.000 de euro. la final, clientul decide dacă va folosi aceşti bani pentru a-şi cumpăra o locuinţă, fie integral fie ca avans. De asemenea, ar putea să decidă să stea în continuare în chirie.

Din aceşti bani, chiar dacă chiria creşte până la 300 de euro, îşi poate asigura chiria pe 11 ani. Dacă chiria creşte până la 400 de euro, este vorba despre aproape nouă ani. Totodată, mai există posibilitatea să lase banii în bancă. Cei 42.000 de euro pot asigura, la o dobândă anuală de 5%, încă 220 euro pe lună timp de 30 de ani.

Dacă însă rata este insignifiant mai mică decât chiria, 250 de euro, de exemplu, ar fi mai indicată achiziţia. Dacă există în continuare capacitatea de a aduna fie şi 50 euro/lună într-un cont, atunci în 20 de ani, clientul va avea şi casă, şi economii de 21.000 de euro. Dincolo de artimetică însă, decizia de a cumpăra sau de a sta cu chirie este una emoţională.

„Dacă tu îţi cumperi o casă în care să locuieşti, este mai important să te simţi bine decât să fii investitor şi să câştigi 5% sau 3% sau cât este nivelul pieţei la momentul respectiv. Totuşi, oamenii aşteaptă să scadă preţurile. Deci psihologic, în momentul în care publicul ajunge la concluzia că piaţa nu poate merge mai jos decât atât, va începe un comportament normal de consum imobiliar. Uitaţi-vă un an-doi după ce avem creştere de PIB şi atunci o să se întâmple”, continuă Ion Anghel, profesor doctor universitar ASE Bucureşti.  

În chirie, plăteşti doar întreţinerea. Când devii proprietar, costurile cresc considerabil.

Clientul care decide să cumpere o proprietate, trebuie să ia în calcul următoarele aspecte: în timp ce o casa este principală formă de economisire a bogăţiei, aceasta generează numeroase cheltuieli considerabile: costurile de transport, nivelul taxelor, asigurările, renovarea şi reparaţiile. Într-un regim de închiriere, proprietarul acoperă toate aceste costuri, lăsând chiriaşului libertatea de a-şi investi veniturile în alte direcţii. Pentru această teorie militează specialişti din întreaga lume.

„Proprietatea asupra unei case nu este atât creatoare de bogăţie, cât este un depozitar al bogăţiei. Problema este că mulţi dintre oameni îşi doresc atât de mult o locuinţă încât neglijează multe alte posibilităţi de a-şi creşte bunăstarea şi securitatea financiară. Poţi avea şi alte formule financiare: economii de urgenţă, economii de pensii, pentru educaţia copiilor. Nu are niciun sens să îţi cumperi o casă dacă aceasta îţi epuizează posibilitatea de a economisi pentru pensie sau pentru urgenţe", spune Greg McBride, analist senior la Bankrate.com

Totodată, la nivel internaţional se recomandă folosirea unor specialişti în consultanţă pentru luarea deciziei de achiziţie. Sau măcar analiza atentă a mediului economic. Numai aşa se poate ajunge la o concluzie care să aducă profit pe termen lung.

„A spune ca deţinerea unei case este sau nu este o investiţie bună, este prea simplist. Depinde. În perioade cu chirii aflate la un nivel ridicat, preţuri ale caselor reduse şi rate reduse ale dobânzii, se poate impune să cumperi o locuinţă. Însă, în cazul opus, nu este fezabil acest lucru din punct de vedere economic", arată Jeffrey Rogers, preşedinte al Integra Realty Resources.

În perioada de criză, această analiză este cu atât mai necesară. Chiar dacă titlul de proprietar poate suna atractiv, este nevoie de multă atenţie şi investiţii serioase pentru a face acest lucru să merite. Dar pericolul este acela că, în vremurile pe care le traversăm, nu există prea multe garanţii ale unor câştiguri viitoare.

CITEȘTE ȘI: Atenţie la agenţii imobiliari falşi! Au tarife mici, dar pot aduce probleme mari

 

29 februarie 2012