Recordurile în ceea ce priveşte preţul plătit pentru locuinţele ultra-luxoase sunt constant depăşite. Marii bogătaşi ai lumii sunt dispuşi să scoată din conturi zeci de milioane de dolari pentru apartamente amplasate în cele mai importante metropole, în timp ce autorităţile încasează impozite neînsemnate. Nu se întâmplă numai la noi, situaţia este identică şi în New York, oraşul care lansează tendinţele, la nivel mondial, în majoritatea domeniilor.

26828-homepage.jpgTurnul din Central Park West 15 este simbolul segmentului de lux al pieţei imobiliare newyorkeze, clădirea unde niciun apartament nu se tranzacţionează sub 20 milioane dolari, conform New York Times. Proiectul are semnătura decanului Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii Yale, arh. Robert Stern, iar proprietarii de aici se bucură de vedere către faimosul Central Park. La începutul anului, un penthouse de la această adresă s-a vândut cu 88 milioane dolari.

Însă în ciuda renumelui, a finisajelor sublime sau a preţului ameţitor, primăria impozitează proprietarii care deţin o locuinţă în această clădire din cea mai vânată zonă a Manhattanului cu numai 3.500 dolari/mp, în condiţiile în care preţul mediu al proprietăţilor vândute aici în ultimul an este de 85.000 dolari/mp, conform companiei de evaluare Miller Samuel.

Disproporţii de genul acesta sunt întâlnite la majoritatea apartamentelor extrem de costisitoare din New York. Faţă de restul newyorkezilor, proprietarii locuinţelor ultra-luxoase plătesc impozite extrem de mici, comparativ cu valoarea lor de piaţă. Astfel că, deşi activitatea de pe acest segment este intensă – în ultimii cinci ani, s-au tranzacţionat 125 apartamente la un preţ de cel puţin 20 milioane dolari – primăria oraşului nu are mari beneficii de pe urma acestui lucru.

Proprietarii foarte bogaţi ajung să plătească impozite chiar şi de 11 ori mai mici decât în mod normal, mulţumită unor „portiţe” în legislaţie

26829-15_central_park_west.jpgProprietarul de rând din SUA plăteşte un impozit mediu de 1,14% din valoarea de piaţă a locuinţei în anul respectiv, arată un studiu la nivel naţional întocmit de Tax Foundation, în 2010. În Manhattan, procentul este de 0,78, astfel că impozitul ar trebui să depăşească 686.000 dolari, în cazul apartamentului de 88 milioane dolari din Central Park West 15. Însă mulţumită legislaţiei, proprietarul a plătit anul acesta un impozit de 59.000 dolari. Suma se datorează, în parte, sistemului de impozitare a proprietăţilor în funcţie de zone, dar şi existenţei programului 421a, prin care se oferă, pentru perioade limitate, importante scutiri de taxe dezvoltatorilor, privilegiu ce poate fi transmis cumpărătorilor de apartamente.

Însă chiar şi fără aceste facilităţi, impozitul s-ar fi ridicat la 145.000 dolari, conform sistemului aplicat de primărie. Aceste taxe sunt rezultatul unor legi vechi de zeci de ani, conform cărora valoarea locuinţelor se calculează folosind drept referinţă clădirile cu apartamente de închiriat şi nu raportat la preţul de tranzacţionare. Însă pentru proprietăţile de top, de zeci de milioane de dolari, nu există apartamente de închiriat cu adevărat comparabile, susţin specialiştii imobiliari.

  • Un apartament din Plaza Hotel, vândut anul trecut pentru 48 milioane dolari, este evaluat de autorităţi la 1,7 milioane dolari (3,5% din preţul tranzacţiei)
  • Un apartament din Columbus Circle 80, tranzacţionat vara trecută cu 30,55 milioane dolari, este evaluat la 2 milioane dolari (6,5% din preţul de vânzare)
  • Apartamentul de 88 milioane dolari este evaluat la 2,97 milioane dolari (3,4% din valoarea reală)

Din când în când, există propuneri şi se fac eforturi pentru ca întregul sistem de evaluare a locuinţelor să fie schimbat, susţin experţii în taxe şi impozite. Însă, până la urmă, schimbările se fac numai cu acordul Congresului, iar presiunile politice tind să fie covârşitoare, astfel că propunerile ajung într-un sertar. În paralel, marii dezvoltatori susţin că, prin proiectele pe care le derulează şi pentru care obţin anumite facilităţi fiscale, contribuie cu mii de locuri de muncă, dar susţin şi activitatea a numeroase domenii conexe.

CITEȘTE ȘI Paradisurile fiscale atrag fonduri ce echivalează cu PIB-urile însumate ale SUA şi Japoniei

 

18 October 2012