O mică afacere este dorința oricărui român care ar vrea mai multă autonomie. Lansarea pe piața afacerilor este însă o provocare iar riscurile sunt destul de mari încât să descurajeze multe inițiative de acest gen încă de dinainte de a începe concret. Dar dincolo de provocările inerente unei noi afaceri, românii se confruntă cu descurajări venite tocmai din partea entității care ar trebui să încurajeze și să protejeze micile afaceri: statul. Cât de greu este să pornești o afacere mică în România și care sunt problemele concrete cu care s-au confruntat micii întreprinzători au fost expuse în Carta Albă a IMM-urilor din România în 2016.
Prima și cea mai importantă problemă cu care se confruntă cei care vor să pornească o mică afacere în
România este finanțarea. Dacă nu au sau nu pot face rost de banii necesari pentru a investiția inițială, atunci mai bine renunță. Acesta este sfatul și experiența vastei majorități a celor
trecuți prin această situație.
„Peste 70% dintre patronii de IMM-uri din România își finanțează singuri activitățile. Condițiile de creditare sunt atât de aspre încât fac împrumuturile bancare o variantă nefezabilă, iar cei care totuși se încadrează pentru un împrumut, sunt descurajați de garanțiile solicitate, care sunt văzute drept nejustificat de mari”, se arată în Potrivit informațiilor din Carta Albă a IMM-urilor din România în 2016.
Stabilitatea economică a companiei este ultima dintre grijile micilor întreprinzători
Abia după problemele legate de finanțare, apar și dubiile despre cât de rezistentă ar fi compania odată lansată. Doar 18% dintre repondenți au manifestat o asemenea îngrijorare. Prin urmare, cele mai multe noi companii preferă să apeleze la economii proprii sau împrumuturi în familie, leasing sau împrumuturi de la instituții non-financiare, precum și fonduri nerambursabile.
„Există domenii în care patronii par să se desurce mai bine cu finanțare proprie, precum și domenii în care finanțarea bancară pare să fie mai degrabă necesară, în ciuda cerințelor mari implicate. Spre exemplu, autofinanțarea se dovedește a fi eficientă în segmente precum servicii sau comerț, dar în zona de turism sunt implicate aproape mereu fonduri din credite”, explică pentru IMOPEDIA.ro Mihala Bilă, consultant financiar Business Adv.
Cele mai multe fonduri sunt necesare pentru stocuri, dezvoltarea de produse și tehnologie
Cei mai mulți bani sunt necesari pentru stocuri și capital de lucru, respectiv 36%. Dezvoltarea de produse, servicii sau accesarea unei noi piețe sunt o a doua prioritate pentru investiții, pentru care caută fonduri 30% dintre micii investitori. Aproape la fel de importante sunt și cheltuielile cu tehnologia și echipamentele necesare, pentru care caută fonduri 28% dintre noii întreprinzători. Iar dacă problema finanțării este rezolvată, atunci IMM-urile se confruntă cu o altă provocare: birocrația.
„Peste 60% dintre micii antreprenori înfruntă dificultăți din cauza birocrației. Birocrația este urmată în top de fiscalitatea excesivă, generator de probleme pentru 55% dintre IMM-uri. Pe locul trei se află corupția și controalele excesive, de care se plâng în mod egal 45% dintre proprietarii de IMM-uri”, se arată în Carta Albă a IMM-urilor 2016.
În paralel cu problemele de finanțare și piedicile puse de stat, micii întreprinzători trebuie să învețe să facă față și realității comerciale, care nu este întotdeauna corectă. De fapt, 40% dintre micii întreprinzători se plâng de concurența neloială. La alte probleme se adaugă și angajarea și pregătirea personalului, care reprezintă o misiune dificilă pentru 26% dintre angajatori. Toate aceste probleme se resimt la nivelul întregii țări. În unele zone, cum ar fi Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș sau Sibiu, birocrația pare să fie cea mai mare problemă, în timp ce în alte părți, precum zona București-Ilfov, fiscalitatea prezintă o problemă mai mare decât birocrația.
CITEȘTE ȘI:
19 July 2016
