Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) vin la Bucureşti pentru cea de-a cincea evaluare a acordului cu România, misiune ce va dura două săptămâni. Aceştia vor fi însoţiţi de oficiali ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, iar întâlnirile oficiale vor începe marţi.

24474-fmi.jpgÎn cadrul unei noi sesiuni de evaluare a acordului stand-by de tip preventiv cu România, oficialii europeni se vor întâlni cu autorităţile române, reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor şi asociaţiilor patronale, precum şi ai băncilor şi societăţii civile. Începând cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ţinte privind deficitul bugetar atât în termeni cash, cât şi ESA. Ultima misiune condusă de Jeffrey Franks va lua sfârşit după două săptămâni, în data de 7 mai. Întâlnirea va fi prima din mandatul noului guvern, condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu.

Prima ţintă a FMI în România: analiza listei companiilor de privatizat

Guvernul urmează să reia cu reprezentanţii FMI lista companiilor de stat care vor fi privatizate şi listate la bursă, declara Lucian Bode, ministrul Economiei, la începutul lunii aprilie. Ordinea în care aceste societăţi vor fi vândute va depinde de propunerile intermediarilor selectaţi.

Acordul cu FMI prevede ca, până la finalul lunii aprilie, să fie finalizate următoarele:

  • vânzarea integrală a companiilor Oltchim şi Cupru Min – deşi a fost derutaltă în martie, licitaţia pentru Cupru Min va fi reluată, după ce compania canadiană câştigăroare a pierdut contractul în urma nerespectării unor clauze
  • oferte publice secundare pentru 15% din acţiunile Transelectrica şi 15% din acţiunile Transgaz – oferta Transelectrica s-a încheiat cu succes la sfârşitul lunii martie
  • selectarea intermediarilor la Poşta Română (pachet minoritar), Tarom (20% din acţiuni), Romgaz (15% din acţiuni) şi Electro Serv (pachet majoritar)
  • selectarea consultanţilor juridici pentru listarea a 10% din Hidroelectrica (prin majorare de capital), privatizarea Electrica Serv, listarea a 10% din Nuclearelectrica (majorare de capital), privatizarea Electrica Furnizare şi privatizarea CFR Marfă

Acordul de tip preventiv încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional este în valoare de 3,6 milioane euro şi are o durată de 24 luni. Acesta se derulează concomitent cu o înţelegere similară cu Comisia Europeană, în valoare de 1,4 miliarde euro, precum şi cu un împrumut de 400 milioane euro de la Banca Mondială. Acordul cu instituţiile financiare internaţionale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.

Banii de la FMI pot fi folosiţi doar în cazul unor situaţii limită

Deoarece este un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi folosiţi numai în cazul unor situaţii de urgenţă, cum ar fi un atac speculativ asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune sau în cazul în care Trezoreria nu reuşeşte să se finanţeze la costuri acceptabile în mai multe rânduri.

  • După cea de-a treia evaluare de la sfârşitul lui 2011, România a primit o tranşă în valoare de 480 milioane euro
  • În urma celei de-a patra evaluări din martie, FMI a pus la dispoziţia României o tranşă în valoare de 505 milioane euro, astfel că suma totală disponibilă în caz de urgenţă a ajuns la două miliarde euro

După ultima delegaţie la Bucureşti, prognoza de creştere economică a României pentru acest an a fost revizuită la 1,5-2%. Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene au declarat atunci că principalul motiv al scăderii este recesiunea anticipată în Zona euro şi deteriorarea condiţiilor de pe pieţele internaţionale. La finalul ultimei evaluări, oficialii europeni au declarat că România a îndeplinit toate condiţiile stabilite prin acordul cu instituţiile europene.

CITEȘTE ȘI: Moneda unică europeană scade brusc, din cauza problemelor din Zona euro. Cum este afectată România?