Cinci ani, patru miniştri ai Transporturilor, aceleaşi drumuri catastrofale. Proiectele noi sau chiar şi cele de modernizare sunt mai degrabă permanente subiecte de discuţie decât planuri cu şanse reale de concretizare. Motivele sunt cele bine ştiute: managementul catastrofal, corupţia şi furtul, după cum o recunosc chiar şi oficiali din interiorul Ministerului Transporturilor. Șoseaua de centură a Capitalei este de departe cel mai tergiversat proiect de infrastructură, alături de Coridorul IV Paneuropean. Dar în loc să rezolve aceste probleme, oficialii statului fac planuri noi, pentru prima autostradă din ţară care ar putea să traverseze munţii Carpaţi.

26715-autostrazile-neterminate.jpgȘoseaua de centură a Capitalei este deja istorie, chiar dacă nici măcar nu a fost finalizată. Ea a apărut în planurile instituţiile statului încă din 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Atunci avea o valoare estimativă de 530 milioane euro. Doi ani mai târziu, se deschidea chiar şi şantierul dedicat acestor lucrări, iar de atunci nu s-a schimbat mare lucru. Doar 20 din cei 72 km au fost reabilitaţi, dar lucrările s-au împotmolit înainte de terminarea acestei suprafeţe. Patru miniştri s-au succedat de atunci, în scaunul de la Ministerul Transporturilor. Toţi au promovat intens acest proiect, dar niciunul nu a reuşit să îl finalizeze.

„Lărgirea la patru benzi a întregii şosele de centură este fundamentală pentru degrevarea traficului din interiorul Bucureştiului, prin preluarea traficului de centura. Centura de Nord nu este gata de atâţia ani, deşi lucrările au început în a doua parte a anului 2007, atunci când eram eu ministru. De atunci nu s-a reuşit nici măcar lărgirea la patru benzi a centurii sud, unde contractele de execuţie erau semnate încă de la sfârşitul anului 2008”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor.

În cinci ani, s-au construit doar 20 din cei peste 70 km ai şoselei de Centură

Momentan, centura este parţial utilă celor care locuiesc în Chitila sau Mogoşoaia. Cei care locuiesc în cealaltă parte a Bucureştiului, în localităţi precum Domneşti, Măgurele sau Berceni, mai au de aşteptat. Problema este că nimeni nu ştie exact după ce anume aşteptăm. Chiar şi în interiorul ministerului, iţele sunt atât de încurcate, încât vina se aruncă pe cât se poate de generalist.

„Sunt foarte puţini bani alocaţi, aceasta este prima explicaţie. A doua ar fi managementul catastrofal al tuturor lucrărilor de construcţii şi, nu în ultimul rând, corupţia. Eu pot să vă spun că, în trei ani de zile, se puteau face trageri de 1,5 miliarde euro din fonduri europene, care nu s-au făcut pentru că Ministerul şi Guvernul nu au alocat bani pe partea de cofinanţare sau pentru partea de expropriere”, continuă Ludovic Orban.

Chiar dacă nu este finalizată, şoseaua de centură înghite anual fonduri exorbitante. Astfel, din 2007 până acum, statul a cheltuit aproape 90 milioane euro doar pentru lucrări de modernizare a ceea ce abia s-a construit, conform Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Dar problemele de calitate ale drumurilor proaspăt construite au o explicaţie bine cunoscută deja de către toată lumea.

„În general, fie din dorinţa de a mări profitul, fie pentru a putea să plătească şpăgile, constructorii sunt obligaţi să diminueze costurile. Iar acest lucru se face doar prin reducerea calităţii materialelor folosite”, arată Orban.

Între timp, finalizarea este în continuare îndepărtată, iar conectarea la cele două autostrăzi (spre Constanţa şi Piteşti) pare o utopie. Iar şoferii care tranzitează zilnic zona stau din ce în ce mai mult timp în trafic, în condiţiile în care nu există nicio alternativă viabilă pentru traversarea Bucureştiului. Conform calculelor CNADNR, numărul mediu de maşini care tranzitează zona este în creştere. Dacă în 2010, numărul de maşini care au trecut pe şoseaua de Centură în decurs de 24 ore a fost de aproape 15.500, anul trecut media a crescut la 16.000 de maşini, în timp ce pentru 2012 se estimează un număr mediu de 16.700 de maşini zilnic.

Se fac planuri pentru proiecte noi, chiar dacă cele vechi nu pot fi duse la bun sfârşit din motive abstracte

Între timp, oficialii Ministerului Transporturilor au trecut la întemeierea unor noi proiecte. În esenţă, acestea sunt absolut necesare într-o ţară modernă şi utilitatea lor este de necontestat. De exemplu, noua prioritate a guvernului este autostrada Comarnic-Braşov, prima din România care traversează Munţii Carpaţi. De asemenea, a fost readus în discuţie şi proiectul autostrăzii Sudului, Bucureşti-Alexandria-Slatina.

Se mai doreşte finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie atât pe A3, A2, Coridorul IV Paneuropean şi realizarea de contracte de cesiune pentru centura Capitalei, autostrada Târgu Mureş-Iaşi şi Comarnic-Braşov. Toate aceste proiecte vin natural în dezvoltarea ţării, însă performanţa Ministerului Transporturilor în ultimii ani, indiferent de conducere, aduce un grad mare de scepticism în rândul utilizatorilor finali.

CITEȘTE ȘI Taxa pe autostradă, aşteptată din 2013, ar trebui să scoată din uz rovinieta


3 October 2012