Anii grei de criză au reuşit să cureţe piaţa, au rămas doar cei mai buni, cei dedicaţi şi interesaţi să-şi îmbunătăţească serviciile. Dezvoltatorii au înţeles că, pentru a face profit, trebuie să asculte cu atenţie nevoile clienţilor şi să le ofere soluţii. Segmentul centrelor comerciale nu face excepţie, iar mallurile de astăzi se întrec cu adevărat în creativitate şi inovaţie.

32246-dezvoltatori_malluri.jpgBucureştiul nu are artere pietonale sau bulevarde faimoase dedicate shoppingului, precum alte mari capitale ale lumii. Deşi aici sunt milioane de locuitori, deşi Centrul Istoric a demonstrat că bucureştenii sunt dornici de spaţii în care accesul maşinilor să fie interzis, Capitala nu are zone pietonale dezvoltate, iar comerţul stradal este foarte mic. Ca o consecinţă, a înflorit segmentul centrelor comerciale, ce adună diverse opţiuni sub aceeaşi cupolă.

„Capitala duce lipsă de zone pietonale, bulevarde importante, spaţii în care bucureştenii să se poată plimba, locuri care să atragă turişti în masă. Bucureştiul are doar Centrlu Vechi, unde sunt în majoritate terase, restaurante şi pub-uri – localurile de genul acesta aduc mai mulţi bani decât magazinele deschise doar pe timpul zilei. Drept urmare, centrele comerciale au avut un succes uriaş în România”, explică Georgios Argentopoulos, CEO Băneasa Developments.

Românii au întâmpinat cu braţele deschise conceptul de mall, astfel că investitorii imobiliari aplică la noi formula ce s-a dovedit de succes. Malluri uriaşe, mai multe locuri de parcare, etaje întregi dedicate restaurantelor şi entertainmentului – reţeta de construcţie a unui centru comercial modern pare să fie aceeaşi, cu mici variaţii. Dar cât va mai funcţiona acelaşi tipar?

„Până la urmă, noi nu inventăm roata. Cu toate acestea, uneori lucrurile poate funcţionează altfel aici. Anumite reţete care funcţionează într-o piaţă precum cea americană (să zicem) pot da greş într-o piaţă cum e cea românească. Cred că dezvoltatorii ar trebui să se aplece mai mult asupra identificării a ceea ce vor consumatorii finali, ar trebui să se gândească la ce aşteptări au vizitatorii”, apreciază arhitect Adrian Cristescu, preşedinte West Group Architecture.

Mallul zilelor noastre nu mai este dedicat doar cumpărăturilor

Cifrele arată că perioada de criză a trecut, cozile de la case demonstrează că românii sunt dispuşi din nou să cheltuiască, iar concurenţa a devenit mai puternică. În piaţa actuală au reuşit să supravieţuiască doar cei mai buni, au rămas numai centrele comerciale care s-au diferenţiat. În prezent, fac afaceri doar cei care au demonstrat că pot merge dincolo de reţeta clasică de mall, cei care au demonstrat creativitate şi curaj de a pune în practică idei inovatoare. Centrele comerciale care au rămas complet neschimbate nu au reuşit să mai ţină pasul, ceea ce demonstrează că vizitatorii nu rămân la mallul de lângă casă, ci merg acolo unde sunt mulţumiţi de servicii.

„Diversitatea şi reputaţia brandurilor nu mai sunt suficiente pentru a menţine un mall în topul preferinţelor bucureştenilor. Pe lâmgă acestea, vizitatorii vor să găsească variante de entertainment, cafenele şi restaurante, zone de joacă pentru copii, numeroase alte opţiuni de petrecere a timpului liber. Mallul zilelor noastre nu mai este dedicat doar cumpărăturilor, ci a devenit un spaţiu de relaxare şi socializare”, arată David Hay, CEO AFI Europe România.

Noutatea rămâne cheia succesului în branşă, însă aceasta trebuie aplicată numai după analize atente, în conformitate cu cerinţele clienţilor, ce diferă de la un oraş la altul – preferinţele new-yorkezilor pot fi mult diferite faţă de cele ale bucureştenilor, subliniază specialiştii. Mai mult, dincolo de serviciile puse la dispoziţia vizitatorilor, echipele din spatele mallurilor de succes duc marketingul la alt nivel, pentru a crea experienţe unice.

„Programele de marketing experienţial permit consumatorilor să devină participanţi activi în efortul de marketing. Astfel de campanii bine gândite şi executate devin memorabile şi relevante, ducând la schimbări pozitive în comportamentul consumatorilor (precum achiziţia unui produs) sau în atitudine (precum schimbarea preferinţelor pentru un brand anume)”, încheie CEO-ul Băneasa Developments. 

 

CITEȘTE DESPRE: Marcel Adams, miliardarul de origine română care şi-a construit averea din imobiliare, în Canada