Deşi au trecut mai bine de doi ani de când volumul tranzacţiilor cu terenuri aparţinând fostelor platforme industriale a atins nivelul-record de 230 mil. euro, şi mulţi investitori nici nu mai visează la dezvoltări de peste 50 mil. euro, câţiva proprietari ţin în continuare capul de afiş al celor mai scumpe terenuri scoase la vânzare în Bucureşti.
Majoritatea stau cu mamuţii de fier pe tarabă de ani de zile, însă nu s-au gândit nicio clipă să scadă din preţ.
Scăderile de preţ sunt dureroase pentru proprietarii acestor terenuri, pentru că au datorii imense, pe care ar trebui să le acopere dintr-o eventuală vânzare. De cealaltă parte, investitori dispuşi să cumpere hectare întregi de teren nu se mai găsesc, decât în cazul unor chilipiruri. Până la curăţarea terenurilor, între 1.500 şi 2.200 de hectare, adică 7%-10% din suprafaţa Capitalei, sunt ocupate de cele peste 40 de fabrici vechi care zgârie peisajul Bucureştiului.
„E puţin probabil să se mai facă tranzacţii cu suprafeţe mari din două motive: cei care deţin astfel de proprietăţi vor să recupereze banii investiţi, iar cei care cumpără ar trebui să fie interesaţi de investiţii mari. În acest moment, investiţiile mari sunt în cădere şi nu văd de ce am fi optimişti în privinţa unei creşteri în viitorul apropiat", a declarat Dan Ioan Popp, preşedintele companiei Impact, care a scos pe piaţă 15.000 mp de teren, împărţit în loturi de câte 300 mp, ca strategie de valorificare a portofoliului de 120 ha pe care îl deţine compania.
Strânşi cu uşa de creditori
Potrivit acestuia, tranzacţii mai pot apărea numai în cazul celor dispuşi să vândă la preţuri relativ mici, iar cei dispuşi la concesii sunt doar firmele aflate în executare silită, unde activele sunt vândute, de obicei, la jumătate din preţul anului 2008. „Cei doi ani şi jumătate de fierbinţeală pe această piaţă pot fi trecuţi la capitolul «trecut glorios». Acele vremuri nu se vor mai întoarce prea curând. În acea perioadă, raportul era de trei speculatori la un utilizator final. Acum, realizăm că adevărata capacitate a pieţei rezidenţiale este doar de 1.500 de unităţi pe an, faţă de 7.000 cât a fost în trecut", subliniază Popp. Cea mai mare suprafaţă de teren scoasă la vânzare pe piaţa din Bucureşti aparţine fostei uzine Republica. Fabrica este în procedură de faliment de şase ani şi nici până astăzi nu s-a găsit un investitor interesat să plătească 36,4 mil. euro pentru cele 33,6 hectare de teren ale fostei platforme.
Lichidatorul RVA Insolvency Specialists a organizat şase licitaţii care au pus pe masă terenul cu o suprafaţă de 258.469 mp şi cele 133 de construcţii - clădiri industriale cu o suprafaţă ocupată la sol de circa 78.000 mp, însă răspunsul din piaţă a fost nul, motiv pentru care în acest moment se organizează licitaţii în fiecare zi de miercuri.
„Mandatul nostru este să organizăm săptămânal licitaţii. Ne întâlnim lunar cu Ministerul Finanţelor (principalul creditor n.red.) şi vom prelungi procedura până când vor decide ei. Creditorii pot veni şi cu alte strategii de vânzare, fie scăderea preţului, fie împărţirea activelor pe bucăţi", a explicat Teodor Nicolae, reprezentantul RVA Insolvency Specialists.
26 May 2010
