Prima Casă a început ca un program aplaudat la unison de toate părţile implicate: constructori, bănci şi clienţi. În scurt timp de la lansare, piaţa a început să simtă faptul că singurul segment stimulat este cel al construcţiilor vechi. Clienţii au început să intre din nou în agenţiile imobiliare, dar acest lucru nu a dus la rezolvările dorite de Guvern: piaţa construcţiilor nu a făcut niciun pas înainte, investitorii nu s-au înghesuit să construiască ansambluri noi, adaptate condiţiilor impuse de programul Prima Casă. Deci, încasările la buget nu au crescut, economia nu a progresat.

Sursa: imopedia.ro„După părerea mea, programul Prima Casă a fost un cvasi-eşec, tocmai din cauza faptului că nu a fost fundamentat din punct de vedere economic şi nu s-au folosit pârghiile potrivite pentru a-şi atinge scopul declarat iniţial şi anume încurajarea pieţei construcţiilor din România" spune Radu Zilişteanu, analist imobiliar şi doctor în economie.

„Din câte ştiu, scopul programului a fost o relansare a pieţei construcţiilor. Ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat. Dovada sunt statisticile care în continuare se repetă an de an că acest program este folosit doar parţial pentru imobile noi" adaugă Ruxandra Cleciu, preşedinte A.R.A.I.

De când a început programul, au fost aproape 37.000 de dosare. Pe linia aceasta, a fost un succes, spun unele voci. Tot un succes a fost programul şi pentru bănci - acestea au acordat credite în valoare de aproximativ 1.5 miliarde euro de la lansarea programului, în condiţiile în care la momentul apariţiei programului Prima Casă, în primăvara lui 2009, nimeni nu mai venea să ia un credit şi nici nu avea cineva în plan o asemenea mişcare.

„Probabil că fără Prima Casă numărul celor care ar fi reuşit să-şi realizeze acest vis de a intra într-o primă locuinţă ar fi fost mai mic. Este greu de stabilit cât anume mai puţin, dar cu siguranţă unul din factorii importanţi în reuşita de a achiziţiona prima casă în condiţiile de piaţă existente este şi obţinerea unui credit. Ori iată că prin anii 2009-2010, creditele au fost în mare parte blocate, din cauza tendinţei descendente a valorii proprietăţilor şi din cauza unui sentiment de incertitudine care exista în piaţă" susţine Adrian Şişchin, director regional Re-Max.

„Cred că în primul rând au beneficiat băncile, pe locul doi au beneficiat tinerii care au putut să acceseze un credit la costuri relativ reduse şi cu un avans foarte mic. Pe locul trei ar fi piaţa, care cel puţin la nivel mental, a fost influenţată îmbunătăţindu-i-se aşteptările relativ la viitorul pieţei imobiliare româneşti. Vorbim de Prima Casă 1 care, zic eu, a fost cel mai de impact pe piaţă, întrucât la momentul în care programul a demarat, practic, s-a oprit prăbuşirea preţurilor" este de părere Ruxandra Cleciu.

La lansarea Prima Casă 1, în primăvara anului 2009, statul a fixat un plafon de garanţii de 1 miliard euro. Premierul Boc a exemplificat atunci modul în care funcţionează programul, o persoană care ia un credit de 50.000 de euro va returna după 25 de ani în plus 41.000 euro, faţă de 81.000 euro în cazul unui credit ipotecar obişnuit.


Radiografie Prima Casă 1

- Plafon stabilit: 1 miliard euro
- Garanţii acordate: 18.554
- Valoare medie a garanţiilor: 41.651 euro
- Valoare totală a garanţiilor: 771,4 milioane euro
Sursa: Fondul Naţional de Garantare

Ministrul finanţelor de atunci, Gheorghe Pogea afirma că venitul necesar pentru Prima Casă este la jumătate faţă de un credit ipotecar clasic.

"Dacă vrei să-ţi cumperi o locuinţă de 50.000 euro, venitul minim necesar în situaţia actuală, pentru un credit pe 25 de ani, ar fi de aproximativ 863 euro venitul lunar. Venitul minim pentru Prima Casă ajunge la 595 euro", declara Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor în iunie 2009.

În timp, creşterea EURIBOR a dus la scumpirea ratei.

„Trebuie spus că cei care au apelat la programul Prima Casă au luat credite, în general, în euro, profitând de faptul că dobânda EURIBOR la trei luni, care este ancora dobânzii maximale practicate în programul Prima Casă, a fost foarte jos - în jur de 0,5%-0,6%. Şi atunci dobânda efectivă a creditului a fost destul de atrăgătoare. Însă nu trebuie să uităm că în octombrie 2008 EURIBOR depăşea 5%, că din momentul lansării programului Prima Casă şi până acum a crescut în jur de 1,1%-1,2% şi că este previzibil ca în următorii doi ani să crească din nou considerabil" apreciază Radu Zilişteanu, analist imobiliar.

Anul 2010 a scos la lumină Prima Casă 2. Astfel, pentru locuinţele finalizate şi pentru cele a căror construcţie a fost deja demarată, plafonul rămâne la 60.000 euro. Pentru casele ce urmează să fie construite însă, solicitantul poate accesa un credit de 70.000 euro faţă de 60.000 euro cât stabilea prima variantă a programului. De cel mai ridicat plafon, în valoare de 75.000 euro, pot beneficia asociaţiile formate din şapte sau mai multe persoane care vor să construiască împreună un proiect de locuinţe.

Plafonul stabilit de stat pentru a doua ediţie a programului Prima Casă a fost mai mic, respectiv 700 milioane euro, iar până la sfârşitul anului băncile înscrise în program au finanţat 353 de locuinţe noi sau neterminate, adică doar 1,5% din totalul garanţiilor acordate. Creditul mediu aprobat, la nivel naţional, a fost de aproximativ 41.100 euro, bani cu care jumătate dintre clienţi şi-au cumpărat un apartament de două camere, iar 25% dintre clienţi au ales trei camere. Cele mai multe cereri de creditare au venit din Bucureşti: 30,5% din totalul garanţiilor acordate, urmează judeţele Cluj şi Timiş, aflăm din datele Fondului Naţional de Garantare.

Radiografie Prima Casă 2

- Plafon stabilit: 700 milioane euro
- Garanţii acordate: 16.414
- Valoare totală a garanţiilor: 658,9 milioane euro
- 51 % dintre cumpărători au ales locuinţe cu două camere
- 25,54 % dintre cumpărători au ales locuinţe cu trei camere
Sursa: Fondul Naţional de Garantare

Top cele mai multe tranzacţii prin Prima Casă 2
1. Bucureşti: 30,5%
2. Judeţul Cluj: 7,64 %
3. Timiş: 5,54%
4. Ilfov: 4,95%
5. Constanta, Braşov, Sibiu şi Iaşi apox. 3% - 4%
Sursa: Fondul Naţional de Garantare

Prima Casă 3 a început în 2011 cu cel mai mic plafon din istoria programului: 200 milioane euro, adică de cinci ori mai mic decât cel stabilit pentru Prima Casă 1. Clienţii s-au înghesuit la bănci pentru a primi un credit, se semnau contracte de 1-2 milioane euro/zi. În primele zece zile s-au cheltuit 9.5 milioane euro din plafon, potrivit datelor publicate pe site-ului Guvernului. Din totalul creditelor acordate circa jumătate au fost încheiate pentru locuinţe cu două camere arată statisticile Fondului Naţional de Garantare.

Radiografia Prima Casă 3

- Plafon stabilit: 200 milioane euro
- 5007 garanţii până la data de 12 aprilie 2011
- 42.000 euro, valoare medie
Sursa: Fondul Naţional de Garantare

Şi de data aceasta, programul a adus câteva modificări importante: banca pune gaj pe conturile împrumutatului, se stipulează că dacă soţii divorţează, casa poate trece în proprietatea exclusivă a unuia dintre ei, iar valuta creditului se poate modifica pentru a evita posibile restanţe.

Au trecut însă trei programe în trei forme, dar niciuna nu pare să fi corectat problema de bază: faptul că Prima Casă nu stimulează vânzarea de locuinţe noi.

„Dacă scopul principal a fost revigorarea pieţei construcţiilor, acesta probabil că a avut un element secundar în toată această schemă. Însă, în cele din urmă, orice element şi pas făcut înainte a fost un ajutor" mai spune Adrian Şişchin.

Prima Casă 4 va fi probabil cea mai controversată variantă de până acum. Există bănci care se gândesc să nu mai participe deloc la Prima Casă şi să îşi lanseze propriile produse care să lucreze în aceste condiţii. Faptul că garanţiile se împart jumătate cu statul, nu a picat deloc bine instituţiilor financiare, care astfel au costuri mai mari.