În fața inundațiilor, chiar și cele mai solide construcții se arată a fi neputincioase. Există însă case solide concepute special pentru acest scenariu: casele plutitoare. Percepute adesea drept tehnologii avangardiste și scumpe, acestea pot fi de fapt chiar mai ieftine decât casele convenționale. Faptul că nu au neapărat nevoie de teren și nici fundație, reduce cu mult costurile de construcție. 

35060-casa_plutitoare.jpgInundațiile sunt firești pentru mersul natural al râurilor, dar din ce în ce mai dese, în ultimul timp. Nivelul mărilor este în creștere, iar ploile sunt atât de abundente încât pot devasta zone sau chiar orașe întregi. În acest context, casele plutitoare nu mai sunt un moft, ci o necesitate, mai ales pentru cei aflați în zone predispuse la asemenea fenomene naturale. Construcția este simplă și se poate face chiar de către proprietar, cu minime cunoștințe în domeniul construcțiilor. Primul pas este alegerea unuia dintre cele două tipuri de case plutitoare: construcții permanent plutitoare sau case care plutesc doar în caz de inundație.

Casele care plutesc permanent sunt fezabile în România în Delta Dunării, la mare, pe orice curs mare de apă, pe lacuri naturale sau artificiale, cu alte cuvinte oriunde este o adâncime permanentă de minimum un metru. Pentru ca lucrurile să meargă mai repede și întregul proces să fie mai ieftin, casele se pot fabrica chiar lângă luciul apei, într-o incintă inundabilă care va servi lansării la apă”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Mircea Șandor, constructor Float Design.

Baza de beton ține casa stabilă, dar uneori este nevoie de diguri sau pereți pentru oprirea valurilor

Prețul este similar construcției unei case convenționale, dar pentru cei care vor să își lanseze casa pe ape tulburate de valuri mari, suma poate crește considerabil.

Tehnologia cea mai folosită este a flotorului de beton. Acesta nu necesită lucrări periodice de întreținere, este simplu de făcut și cel mai puțin costisitor. În plus, din cauză că este greu, ține casa stabilă. Vorbesc aici despre un nivel normal de agitație a apei, pentru că o casă plutitoare are nevoie de ape liniștite. Pentru zonele de coastă sau zonele mai expuse valurilor, vântului, este nevoie de pereți în care să se spargă valurile sau diguri amenajate în așa fel încât să apere casa”, continuă constructorul Mircea Șandor.  

Legislația este neclară și se aplică în funcție de cunoștințele funcționarilor

Construcția poate să dureze de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de complexitate, iar pe internet se găsesc tutoriale pentru cei care au deja noțiune de construcții și doresc să își ridice singuri o casă plutitoare. Pentru iluminare și încălzire, cele mai multe dintre casele plutitoare folosesc energie solară și eoliană. Dar se pot folosi și metode convenționale, precum generatoare electrice sau centrale termice. Cât despre actele necesare construirii unei astfel de locuințe, nu există un cadru general acceptat.

„În zonele în care există deja asemenea construcții, cum este Delta Dunării, autoritățile sunt deja familiarizate cu conceptul și știu exact ce să ceară. În zonele în care nimeni nu a mai solicitat primăriei construcția unei asemenea case, reacțiile autorităților diferă: unele nu cer niciun act, pentru că nu au unde să încadreze casa. Altele cer aceleași autorizații, avize și aprobări ca și în cazul unei case pe pământ”, continuă oficialul Float Design.

Cea de-a doua categorie de case plutitoare este cea a caselor amfibii. Acestea funcționează ca niște case normale, doar că în cazul inundațiilor, au capacitatea de a pluti. Ideea a fost a designerilor din  Olanda, o țară acoperită de ape în proporție de 40%. Aceștia au conceput case făcute din lemn ușor care sunt așezate pe baze de beton. Structura este așezată pe pământ și este conectată la bare de acostare înalte de patru metri și cu inele rulante care permit casei să plutească, în timp ce o păstrează pe poziție. Această tehnologie nu a fost încă implementată în România.

CITEȘTE ȘI:

15 September 2014