Cele mai multe dintre casele bătrânești nu pot rezista probei timpului. De multe ori, ele au fost construite cu mijloace modeste și tehnologii care aveau ca scop ridicarea unei clădiri, nu siguranța locuitorilor. Sunt case fără fundație, făcute din cărămidă nearsă ori lut amestecat cu paie. Cu toate acestea, ele au fost înglobate de orașele în creștere și fac parte din decorul urban. Mai mult, ele pot ocupa poziții privilegiate în oraș, ceea ce le face atractive ca proprietate fie pentru investitori, fie pentru moștenitori. Demolarea sau reconsolidarea sunt cele două variante care pot transforma o casă bătrânească într-un model de arhitectură modernă.  

38204-demolare.jpgCe decenii în urmă, în perioada interbelică sau poate chiar mai devreme de atât, casele se construiau adesea chiar de către proprietari, după învățături adunate de prin cunoscuți și cu metode care nu mai sunt demult acceptate în domeniul construcțiilor.

„Proprietarii sau constructorii, uneori, pregăteau lutul, îl frământau cu picioarele și îl presau în forme de lemn. Apoi erau lăsate la soare până aproape că se uscau, după care erau arse în cuptoare artizanale. Mai degrabă un foc mocnit făcut la baza cărămizilor învelite cu paie și pământ. Acest procedeu le oferea o rezistență mecanică mai mare, precum și rezistență la umiditate”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Margareta Nicovală, inginer structurist Topal Construct.

În loc de fundație, multe case bătrânești au un trunchi de stejar așezat pe bolovani uriași

Nu puține au fost cazurile în care cărămizile nu erau arse, ci montate direct în construcție. alteori, lutul se amesteca și cu paie, fie din considerente economice, pentru a se folosi mai puțin pământ, fie pentru a obține o izolare termică mai mare. Unele case nu au avut fundație niciodată, altele o fundație superficială, care a condus chiar la degradarea locuinței, în timp.

Una dintre tehnicile clasice este așezarea unor trunchiuri de stejar pe niște bolovani uriași. Așa se obținea fundația și elevația casei. Dar lemnul nu era tratat în niciun fel, motiv pentru care în timp, datorită umidității, cariilor, fundația ceda, moment în care apărea fisuri în zid”, continuă inginerul structurist.

Casele făcute din ciment erau rare, dar chair și pentru ele se folosea doar un mortar pe bază de nisip și var. Asemenea case, pentru a fi utilizate acum, pot fi ori demolate, ori consolidate. În general, casele bătrânești nu sunt potrivite vieții moderne, așa că se poate impune și o modernizare a lor, dacă se optează pentru consolidare.

Casele vechi sunt mai degrabă nefuncționale. Adesea sunt construite în stil vagon. Alteori sunt pentru familii cu servitori, deci holurile sunt lungi, întortocheate, iar bucătăria e prea departe. Adesea s-a pus accent pe stilul construcției, nu pe funcționalitate, deci cele mai importante camere sunt prost așezate și luminate. Am făcut multe consolidări și aproape de fiecare dată am sfătuit să se facă în paralel și o modernizare”, explică pentru IMOPEDIA.ro Andrei Țâru, proiectat Trimini Design.

Pentru consolidarea fundației, lucrările se fac alternativ, pentru a nu lăsa zidurile fără sprijin

Consolidarea se poate dovedi a fi și anevoioasă, mai ales atunci când este nevoie de subzidire. În acest caz, armarea sau turnarea fundației și a stâlpilor de colț se face alternativ, pentru a nu lăsa zidurile fără sprijin.

Trebuie săpați 1,5 m și lăsați alți 1,5 metri neatinși. Se toarnă betonul, se lasă două zile, apoi se lucrează și la restul casei. În orice caz, este nevoie de o documentare făcută de un arhitect, un studiu de rezistență al clădirii, nimeni nu face asemenea lucrări după ochi”, continuă proiectantul Andrei Țâru.

Dacă la consolidare, costul variază mult în funcție de starea locuinței și lucrările de modernizare solicitate, la demolarea, lucrurile sunt mai clare. În primul rând este nevoie de autorizație, pentru care există o taxă de 0,1% din valoarea impozabilă a construcției. dacă este vorba despre o demolare parțială, prețul va reflecta porțiunea din construcție care urmează să fie demolată. Se adaugă taxele necesare eliberării certificatului de urbanism, a avizelor conforme și a cheltuielilor necesare întocmirii Proiectului pentru Autorizația de Demolare. În plus, este necesară contractarea unei societăți care să transporte molozul, ceea ce poate costa între 100 și 150 lei/tonă. Pentru cei care nu respectă etapele legale, sancțiunile pornesc de la amendă cuprinsă între 100 și 5.000 lei, sau chiar închisoarea de la trei luni la trei ani.

CITEȘTE ȘI:

21 septembrie 2015