|
|||
|
|
|||
|
La 500 de ani dupa inventarea ei, autoritatile romane descopera mansarda, ca metoda de sporire a spatiului de locuit, si se gandesc sa dea o ordonanta ca sa stimuleze fenomenul. Cum lumea nu a stat pana acum in ordonantele guvernului, acoperisurile locuibile au crescut precum ciupercile, in cateva din orasele tarii, in special in Ardeal. Acolo oamenii sunt mai seriosi, iar chestiunile legate de proprietate - mai bine reglementate.
70% din blocurile din Sibiu au fost mansardate. Primaria Timisoara a dat in ultimii ani peste 600 de autorizatii de constructie pentru asa ceva si acorda facilitati la plata impozitului.
Primariile din Mangalia, Targoviste, Brasov si Cluj-Napoca au stimulat si ele constructia de mansarde. 20.000 de locuinte noi Arhitectul Jules Hardouin-Mansart si-a incercat ideile de mansardare pe Palatul Louvre, in secoul al XVI-lea. Americanii l-au copiat in secolul al XIX-lea, cand a ajuns si la Bucuresti - cladirea CEC, Muzeul National de Istorie. Daca autoritatile contemporane s-ar fi miscat mai rapid, azi am fi avut cel putin 20.000 de locuinte noi, provenite din mansardarea unei importante parti din cele 12.000 de blocuri cate are Capitala. In lipsa unui cadru legal, situatia a fost lasata la mica intelegere intre firmele de constructii si asociatiile de proprietari. Primii vor sa obtina aparta-mente noi, in zone bine cotate, asociatiile vor sa scape de cheltuiala cu reparatiile terasei, care vesnic inunda apartamentele de la ultimul etaj. Proiectul de ordonanta, promovat de Ministerul Administratiei si Internelor, prevede existenta unor programe de mansardare, gestionate de primarii, si conditioneaza mansardarea de izolarea termica a blocurilor. Atentie la contracte Firmele aleg blocurile in functie de pretul zonei. "In Ferentari nu se vor construi mansarde, pentru ca apartamentele s-ar vinde greu", considera Victor Spanu, care a venit din Franta ca sa construiasca mansarde la Bucuresti. El si-a ales deja cateva blocuri in Cotroceni si in sectorul 1. Spanu, care sustine ca a inventat mansarda la Bucuresti, construieste dupa modelul lui Mansart (acoperis zincat si pereti placati cu ardezie). Insa, din 2004, cand si-a inregistrat proiectul la Inventii si Marci, Spanu nu a reusit sa finalizeze vreo mansarda. "A facut contract cu noi, dar in contract nu se stipuleaza cand termina lucrarile. Asa ca acum am ajuns bataia lui de joc. A decopertat blocul si de anul trecut nu a mai facut nimic. Am inteles ca n-are bani, dar nici nu vinde lucrarea altcuiva", regreta contractul prost Nicolae Gramescu, presedintele unui bloc de pe Bulevardul Ion Mihalache. "Eu n-am spart banci in Franta ca sa construiesc mansarde la Bucuresti. Dar ii asigur ca anul acesta voi finaliza lucrarile, dupa ce voi vinde apartamentele de la mansarda. Pana nu le vand, nu am cum sa ma apuc de treaba", ii calmeaza Spanu pe locatarii din Mihalache Citeste articolul integral in Evenimentul Zilei
|
|||
|
Dollores Benezic |
|||
Autoritatile romane reglementeaza abia acum constructia de acoperisuri locuibile.
4 July 2006
