Cele mai înalte zone sunt cele mai sigure, în cazul unui seism. Acesta a fost și unul dintre principalele motive pentru care Ceaușescu a vrut Casa Poporului construită pe dealul Arsenalului. Din câte se pare, timpul încă lucrează în favoarea acestei zone, care chiar se înalță pe măsură ce trece timpul. La polul opus, zona Berceni se scufundă cu pași înceți, urmând ca în timp îndelungat să devină o depresiune.
Speculațiile despre un nou seism de mare amploare sunt tot mai des întâlnite, pe măsură ce
timpul trece. Harta seismică a României este analizată din toate unghiurile de către specialiști, care încearcă să facă o aproximare corectă cu privire la următoarea perioadă de ample mișcări
seismice. Potrivit acestor statistici, momentan am fi în siguranță, următorul mare cutremur fiind la cel puțin două decenii distanță.
„Inițial, cu toții ne-am raportat la distanța dintre 1940 și 1977, cele două mari seisme, dar dacă ne uităm la modul în care a decurs istoria, din 1802 până acum, ajungem la concluzia că există o ciclicitate și că, potrivit acestor date, următorul mare cutremur ar putea fi în 2040”, a explicat Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice.
Când instituțiile nu sunt tocmai pregătite pentru seism, cetățenii trebuie să știe ce au de făcut
Indiferent când va apărea acest seism, România nu poate decât să încerce să se pregătească. Și dacă la nivel instituțional situația este departe de ideal, gestionarea situației rămâne aproape exclusiv la nivel personal. Cele mai vulnerabile persoane sunt cele care locuiesc, lucrează sau petrec timp în zone cu înalt risc seismic acestea sunt în general reprezentate de clăridile cu bulină roșie, găsite mai ales în centrul Bucureștiului. Totodată, se pot face diferențieri și în funcție de poziționare în oraș.
„Pământul se mișcă permanent, planeta este vie. Prin urmare, în mod firesc, platoul dinspre Drumul Taberei, inclusiv locul unde se află acum Palatul Parlamentului, crește cu aproximativ 4 milimetri anual. În timp, acolo va fi un munte. Zona Berceni, în schimb, se scufundă 5 milimetri anual, iar acolo va fi o mare depresiune”, a explicat seismologul Gheorghe Mărmureanu, președintele de onoare al Institutului pentru Fizica Pământului.
Alte zone periculoase în București se găsesc unde există pământ nisipos și apă. Potrivit fostului ministru al lucrărilor publice, există clădiri care nu ar fi trebuit autorizate pentru a fi construite, mai ales în centrul Capitalei. Dar cu toate acestea, ele sunt urmărite de Inspecția de Stat în Construcții, pentru siguranța locatarilor în cazuri extreme. Potrivit analizelor făcute de oficialii în domeniu, primul seism monitorizat a fost în anul 1701. Este vorba despre un seism foarte adânc, de peste 150 de kilometri. În 1738 a urmat un cutremur de suprafață, pentru ca în anul 1802 să apară un nou cutremur foarte puternic. În 1838 a fost un cutremur de suprafață, iar în 1940 și anul 1977 sunt ultimele două cele mai cunoscute seisme ale țării.
CITEȘTE ȘI:
7 March 2017
