China are toate şansele să depăşească SUA, iar cât de curând am putea asista la o schimbare de putere la nivel mondial. Europa tânjeşte după sprijinul investitorilor asiatici, banii acestora rămânând printre ultimele soluţii de salvare a Bătrânului Continent. Ce face România pentru a păşi în Secolul Asiatic?

29472-asian.jpgChina a devenit una din cele mai mari puteri ale lumii, India înregistrează una dintre cele mai importante creşteri economice de pe planetă, Japonia încă reuşeşte să îşi păstreze supremaţia, astfel că mulţi specialişti internaţionali vorbesc despre Secolul Asiatic. Ceea ce însă pare să fie o supriză pentru occidentali, este o întoarcere la normalitate pentru Asia: regiunea a avut dintotdeauna o economie puternică, în ciuda faptului că în ultimul secol a fost eclipsată de SUA. De exemplu, în 1826, China şi India au produs 58% din PIB-ul global, arată un raport ASEAN.

„Nu m-ar mira ca China să ajungă numărul unu pe plan mondial, au toate şansele să depăşească SUA. Dacă ne uităm cu atenţie în istorie, vedem că puterea se schimbă la nivel mondial – a fost vremea Imperiului Roman, a Imperiului Britanic, a Statelor Unite ale Americii. Oricine se află pe locul 1 este, în permanenţă, urmărit pentru a fi depăşit. În general, locul 2 este mai agresiv, riscă mai mult pentru a ajunge pe primul loc”, consideră specialistul Richard Robbins.

China a reuşit să aibă cel mai mare volum de schimburi comerciale din lume, în 2012, deşi comerţul global a fost dominat de SUA, în ultimii aproape 70 ani, notează Bloomberg. Pe parcursul anului trecut, exporturile şi importurile Chinei au totalizat 3.870 miliarde dolari, statul având un surplus comercial de peste 231 miliarde dolari, în timp ce SUA a înregistrat schimburi comerciale în valoare de 3.820 miliarde dolari, având un deficit de aproape 728 miliarde dolari. 

România, o uşă către Europa pentru companiile chineze

Liderii Chinei şi-au exprimat constant interesul de a investi în piaţa europeană, însă au avut o abordare precaută, chiar şi după începerea crizei datoriilor suverane, moment în care ar fi putut fi mai agresivi. Investitorii chinezi nu au acceptat orice condiţii şi ştiu să aştepte, pentru a obţine un rezultat cât mai profitabil. În acest context, o ţară ca a noastră este privită ca o uşă către Europa.

„Investitorii asiatici caută diferite modalităţi de a pătrunde pe piaţa europeană, cea mai uşoară cale fiind prin ţările din Europa Centrală şi de Est. România este o opţiune atractivă în ochii oamenilor de afaceri asiatici, mai ales că aceştia sunt în temă mai mult cu avantajele şi nu cunosc la fel de bine piaţa ca un investitori european”, susţine specialistul imobiliar Dr. Jörg Thalmann.

Investiţiile directe ale companiilor chineze în Europa s-au înzecit după începerea crizei financiare mondiale. Dacă între 2004 şi 2008, valoarea investiţiilor directe era de mai puţin de un miliard dolari anual, în 2011 a ajuns la aproape 10 miliarde dolari, conform unei analize Rhodium Group. Mai mult, specialiştii subliniază că cele mai multe companii chineze abia ce testează terenul, iar până în 2020, investiţiile în Bătrânul Continent vor depăşi 250 miliarde dolari anual, ajungând chiar până la 500 miliarde dolari.

Ce face clasa politică pentru a atrage investiţii masive din Asia?

Multă vreme, clasa politică românească nu a privit cu interes către investitorii din China, mentalitate încurajată de Uniunea Europeană. Pentru diverse proiecte, au fost respinse companii chineze şi au fost alese grupuri europene, deşi condiţiile erau mai puţin avantajoase. Până anul trecut, autorităţile nu se preocupau de acorduri pentru a înlesni investiţiile chinezilor la noi în ţară, astfel că proiectele care au în spate oameni de afaceri chinezi sunt rezultatul iniţiativelor private. Mai mult, China nici măcar nu figurează în statisticile BNR despre investiţiile străine directe, figurând la categoria „alte țări”.

„Există anumite domenii care pot fi deosebit de atractive pentru orice investitor străin, atâta vreme cât autorităţile se preocupă să îi ofere nişte condiţii avantajoase. Banii din China pot fi extrem de utili unei ţări precum România, însă iniţiativa trebuie să vină din partea guvernului, dacă vorbim de sume importante. Dacă este vorba de investiţii mai mici, sigur că şi companiile private româneşti pot face anumite încercări”, subliniază Richard Robbins.

Însă odată cu adâncirea recesiunii, banii asiatici au rămas printre ultimele soluţii, astfel că europenii au renunţat la a-i mai respinge pe investitorii chinezi. Drept urmare, autorităţile române au început să cultive relaţia cu reprezentanţii companiilor şi instituţiilor financiare chineze interesate de proiecte în ţara noastră. „Aşteptăm investiţii chineze în domeniul energiei, transporturilor, mediului, care vor consolida relaţiile noastre excelente de colaborare şi prietenie", declara fostul premier Emil Boc, în urmă cu doi ani, la inaugurarea Chinatown de lângă Bucureşti. Cu toate acestea, rezultatele concrete întârzie să apară.

PE ACEEAȘI TEMĂ: Cel mai mare Chinatown din sud-estul Europei s-a deschis în apropiere de Bucureşti


 

11 februarie 2013