Băncile renunţă la sedii luxoase

Ani în şir, băncile au făcut profituri uriaşe din titlurile de stat şi din diferenţa mare dintre dobânzile la credite şi cele la depozite. O mare parte din acest profit a fost orientat către construcţia unor sedii luxoase. Acum, costurile operaţionale le pun serioase probleme bancherilor. Competiţia acerbă între bănci se duce, în prezent, atât pentru acapararea de cote de piaţă, dar şi pentru reducerea costurilor operaţionale. "Băncile se află într-o competiţie de reducere  a costurilor, în general, atât în ceea ce priveşte dobânzile, cât şi în reducerea celorlalte costuri aferente activităţii bancare. Se încearcă o raţionalizare cât se poate a activităţii bancare şi a birocraţiei din bănci", spune Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicată, consideră că această tendinţă se manifestă destul de târziu. "Băncile au trăit foarte mult din titluri de stat şi diferenţe foarte mari dintre dobânzile active şi cele pasive. Pe măsură ce aceste surse de profit s-au diminuat, e normal – deşi târziu – să intervină asupra costurilor operaţionale", explică analistul GEA. În condiţiile în care alte costuri fixe se majorează – de exemplu utilităţile -, singurele costuri care pot fi reduse rămân cele de spaţii şi de personal.

Din centru în afara oraşului, la chirii mai ieftine

Emilian Bituleanu, vicepreşedinte Libra Bank, spune că terenul reducerii costurilor operaţionale la bănci e locul unde se va manifesta competiţia după stabilirea cotelor de piaţă. "Unele bănci au început deja să deplaseze parte din personal – comunicarea telefonică – în spaţii mai ieftine, fac externalizări sau mută centrele de operaţiuni din centru în zone cu chirii mici", ne-a declarat oficialul Libra Bank. Preşedintele ARB, care este şi vicepreşedinte Alpha Bank, precizează că fiecare bancă are propriile preocupări de reducere a costurilor, corelate cu strategiile de dezvoltare: "Noi, la Alpha Bank, avem o preocupare majoră în reducerea costurilor, prin centralizarea activităţilor sau prin externalizarea unor activităţi care nu sunt specific bancare. Există însă şi elemente de reducere a costurilor la nivelul întregii industrii bancare".

Modificarea Ordonanţei 39/96, care reglementează contribuţia băncilor la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, a însemnat pentru bănci înjumătăţirea costurilor pe care le aveau cu acest sistem, respectiv reducerea cheltuielilor cu 88 milioane euro. "Datorită faptului că sistemul bancar românesc a probat că e solid şi practică o activitate bancară sănătoasă, ARB a putut convinge guvernul pentru modificarea Ordonanţei 39, astfel încât, începând cu 2006, costurile băncilor pentru plata contribuţiei la Fondul de Garantare va fi mult redusă", explică şeful ARB. Nivelul de participare financiară a băncilor comerciale la Fondul de Garantare a fost redus de la 0,4 la 0,2%, urmând ca, la 1 ianuarie 2007, să ajungă la 0,1%.

Articol integral in Adevarul