În timp ce vasta majoritate a României așteaptă cu înfrigurare autostrada Comarnic-Brașov, există și persoane care boicotează acest proiect. Sunt puține, dar au argumente solide, bine documentate și autoritatea necesară pentru a trage concluzii credibile. Potrivit acestora, autostrada Comarnic-Brașov poate conduce la pierderea de sume exorbitate din finanțări europene, sau chiar cu riscul unui blocaj total în finanțările europene de autostrăzi, pe următorii patru ani.

39515-autostrada_munte.jpgAutostrada Comarnic-Brașov, A3, este așteptată de mai bine de doisprezece ani. În acest timp lucrurile au mers și s-au blocat de mai multe ori, iar acum s-a ajuns în punctual în care România beneficiază de mai multe bucăți de drum care ar trebui, la un moment dat, să formeze această mult anticipate autostradă. Dar pe măsură ce trece timpul, lucrurile par să fie din ce în ce mai dificil de rezolvat.

Din 2004 până acum s-au consemnat mai multe eșecuri răsunătoare ale autostrăzii Comarnic-Brașov. După fiecare eșec, paradoxal, prețul a părut să crească puternic. Astfel, dacă în 2004 vorbeam despre cheltuieli de 1,2 miliarde de euro, în 2009 prețul a urcat la 4,5 miliarde de euro, iar în 2014 a ajuns la 8,5 miliarde de euro. De fiecare data, totul s-a sfârșit cu un eșec”, explică reprezentanții uneia dintre cele mai importante companii de construcții românești.

În ultimii 12 ani, A3 a pierdut două locuri în topul importanței strategice pentru țară

În acest răstimp, A3 a fluctuat în topul importanței strategice pentru țară, trecând de la statutul de coloană vertebrală a viitoarei rețele naționale de autostrăzi și pierzând din importanță până la rangul de prioritate trei. Acastă decădere a autostrăzii vedetă a apărut la presiunile transportatorilor, societății civile, precum și la intervențiile Comisiei europene.

Eforturile Guvernului de a face din A3 un proiect mult mai important decât este în realitate ne-ar putea costa un milliard de euro din fondurile europene allocate României. Mai mult, s-ar putea ajunge chiar și la punctul în care toate finanțările din această categorie să fie blocate, până în anul 2020”, continuă expertul în construcții. 

În esență, cei care boicotează A3 Comarnic – Brașov sunt de părere că această autostradă nu are justificare economică. Traficul, cel mai important argument, de fapt nu justifică o construcție de asemenea amploare. Drumurile actuale sunt considerate suficiente și satisfăcătoare.

Sunt prea puține rute active care să justifice construirea A3. Cu alte cuvinte, sunt prea multe rute alternative bune.  În cazul rutei București-Cluj, de exemplu, este mai rapidă și mai scurtă ruta București, Sibiu, Sebeș. În cazul rutei Bacău-Brașov, DN2 este drumul direct. Pe A3, șoferii ar fi nevoiți să treacă de două ori munții, până la destinație. Zona Predeal are o perioadă importantă din an în care este greu accesibilă, în perioada de iarnă, dar presupune consum și uzură mai mare pentru șoferi în orice perioadă, din cauza traversării munților”, continua oficialul citat.

Lipsa traficului de marfă face A3 un proiect nesustenabil economic 

În plus, traversarea munților aduce și prelungirea timpului parcurs pe drum, ceea ce nu este un avantaj nici pentru traficul de agreement, nici pentru cel de marfă. Traficul de marfă vine însă și cu o problemă suplimentară: A3 nu poate atrage acest tip de trafic, ceea ce a fost un motiv important pentru blocarea proiectului, până acum.

Analiștii din domeniul transporturilor ai Comisiei Europene, precum și cei ai băncilor, cunosc faptul că A3 nu poate atrage trafic de marfă, iar acest lucru a fost responsabil de blocarea proiectului de fiecare data, de la început până acum. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci nu există rațiune pentru a construi. Turismul nu este sufficient”, arată oficialul citat.

În cazul turiștilor, ei se așteaptă la o autostradă care o să elimine ambuteiajele în drum spre munte. Potrivit specialiștilor, A3 ar putea să nu resolve această problemă. Motivul este faptul că ambuteiajele nu sunt cauzate de calitatea slabă a actualului DN1, ci de faptul că stațiunile de pe Valea Prahovei au o capacitate redusă de preluare a fluxului de autoturisme. În plus, o autostradă în zonă ar putea genera industrie locală, ceea c ear putea determina turiștii să scoată Valea Prahovei de pe lista locurilor preferate pentru a lua o gură de aer curat. Scăderea turismului ar destabiliza economic zonă, în ciuda dezvoltării industriale, care ar putea să nu compenseze pierderile aduse involuntar. Astfel, soluția propusă este ca în locul A3, Guvernul ar putea dori să găsească soluții punctuale pentru fiecare problemă pe care o are drumul spre munte. Investițiile s-ar reduce considerabil, satisfacția călătorilor ar crește și programul de dezvoltare a infrastructurii ar fi un success.

CITEȘTE ȘI:

4 February 2016