Companiile de construcţii care primesc contractele de reabilitare sunt aproape fără doar şi poate controversate. Acuzate că nu îşi fac treaba, dar că încasează sume uriaşe pentru acest lucru, acestea au intrat şi în vizorul Consiliului Concurenţei. S-au demascat licitaţii trucate, afaceri de sute de milioane de euro şi preţuri umflate de zeci de ori. Acum se caută vinovatul, iar lui Sorin Oprescu i s-a cerut deja să demită conducerea Administraţiei Străzilor.

23518-gropi.jpgLa începutul anului 2011, Primăria Capitalei atribuia contracte de 347 milioane euro pentru reabilitarea a 204 străzi din Bucureşti în perioada 2011-2014. Licitaţia a fost promovată, cum altfel, drept una corectă şi transparentă. Consiliul Concurenţei are însă altă părere despre ce s-a întâmplat. Potrivit anchetelor, cele 11 companii de construcţii care au obţinut contractele au participat cu oferte trucate la licitaţiile organizate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Constructorii au obţinut astfel, prin rotaţie, contractele cadru de asfaltare şi plombare a gropilor şi bordurilor din Capitală. Un contract în valoare de 347 milioane euro, fără TVA.

Avem indicii că ar exista o înţelegere între companiile inspectate de a participa cu oferte formale la licitaţii, fără să se concureze în mod real. În acest fel, contractele au fost adjudecate prin rotaţie. Este foarte important să depistăm şi să corectăm disfuncţionalităţile din acest domeniu, astfel încât în final să avem o cheltuire eficientă a fondurilor publice”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Oprescu se apără: contractul cadru nu garantează plata sumelor maxime pentru lucrări

În apărarea sa, Sorin Oprescu argumentează că acordul cadru, singurul semnat până acum, stabileşte doar elementele esenţiale, respectiv preţuri şi obiect. Dar contractele finale se încheie în funcţie de necesitatea execuţiei lucrărilor şi de resursele bugetare alocate. Mai mult, toate anunţurile de licitaţie, aferente acordurilor cadru de întreţinere încheiate au fost verificate de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. În plus, la licitaţie au fost invitate să participe şi alte companii europene.

Valoarea estimată a pachetelor aferente celor şase sectoare reprezintă valoarea estimată în funcţie de cantitatea minimă şi maximă de lucrări prevăzute a se executa şi nu preţul ferm al contractului. Astfel, în baza acordului cadru semnat în 2011, Administraţia Străzilor Bucureşti va încheia contracte subsecvente numai în funcţie de necesitatea lucrărilor care este dată de expertiza tehnică şi de bugetul alocat. De exemplu, pentru pachetul unu, a fost estimată valoarea minimă de 21 milioane euro şi valoarea maximă de 65,5 milioane euro. Atribuirea s-a făcut la valoarea minima, iar, după efectuarea reparaţiilor s-au plătit doar 6,5 milioane euro”, a spus Oprescu.

Aceste argumente şi calcule nu îi conving însă pe cei care încearcă să demonstreze contrariul. Chiar şi aşa, sumele sunt prea mari, iar fraudele pe segmentul asfaltărilor sunt întotdeauna cele mai mari, spun ei. Mai ales în Bucureşti unde, spre deosebire de restul ţării, nu există un standard de cost impus.

Sumele încasate de companiile de construcţii sunt de 35 de ori mai mari decât ar trebui

Dacă legat de înţelegerile dintre cele 11 firme, este o chestiune care trebuie lămurită de Consiliul Concurenţei, în ceea ce priveşte costul acestor lucrări, este inimaginabil. Un document al Băncii Mondiale din 2003 vorbea despre un preţ de întreţinere a unui drum cam de 10.000 dolari/km. Deci din 2003 până în 2012 putem vorbi grosier de 10.000 euro/km. Deci pe cei patru ani despre care vorbim, 2011-2014, putem ajunge la 40.000 euro/km. De la 40.000 euro la 1,4 milioane euro, cât este în contractul cadru... e de 35 de ori mai mult”, arată pentru IMOPEDIA.ro Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi pretendent la postul de Primar al Capitalei.

Consiliul Concurenţei a făcut controale inopinate la cele 11 companii care au câştigat contracte de asfaltare. Acestea sunt: Tehnologica Radion, Euro Construct Trading 98, Straco Grup, Delta Antrepriza de Constructii si Montaj 93 (Delta A.C.M. 93), Pro Cons XXI, RCV Global Group, Swietelsky Constructii Feroviare, Strabag, Eurovia-Construct International, Global Service Proiect şi Drum Concept.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. De cealaltă parte, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, pot fi scutite de amendă sau pot primi reduceri substanţiale ale amenzilor.

CITEȘTE ȘI: Patriciu se declară învins: a cerut insolvenţa MIC.ro


20 februarie 2012