În ultimul semestru, România a asistat la eforturile susţinute ale băncilor şi BNR pentru a relansa creditarea. Creditele în lei au ajuns mai ieftine decât cele în euro, programul Prima Casă a fost prelungit, dobânda cheie a fost redusă în mai multe rânduri, atingând minime istorice, iar Rezerva Minimă Obligatorie a fost redusă, după o perioadă lungă în care băncile au cerut acest lucru. Dar cum anume se pot traduce aceste lucruri în beneficii pentru populaţie: părerile specialiştilor sunt împărţine. Unii dintre ei sunt de părere că schimbările au venit prea târziu, în timp ce alţii au convingerea că anul acesta va fi anul în care se va simţi din nou o creştere în segmentul creditării.

33182-xuv.jpgDupă toate schimbările prin care a trecut sistemul bancar în ultimul an, este clar, privind înapoi, că anul 2013 a fost unul de stabilizare.

Întreabarea care este acum atât pe buzele consumatorilor, cât şi în mintea specialiştilor, este dacă 2014 va fi un an de creştere. Judecând strict prin prisma costurilor, atunci acest lucru ar trebui să fie posibil. Creditele acordate populaţiei s-au ieftinit constant.

  • Creditele în lei au dobânzi cu aproape 4% mai mici decât erau la începutul lui 2013
  • În cazul creditelor cu ipotecă, dobânzile variază între 4% şi 7%
  • Chiar şi în cazul creditelor de nevoi personale, dobânzile au scăzut sub 10%, dar există încă maxime de 20%

Cea mai mare performanţă a fost marcată în momentul în care creditele în lei au ajuns să fie mai ieftine decât cele în euro. Acest lucru a fost posibil în urma scăderii dobânzii de politică monetară şi a surplusului de lei din piaţă, care a dus la scăderea indicelui ROBOR. De notat, în acest context, este şi momentul în care s-au redus Rezervele Minime Obligatorii, lucru solicitat cu consecvenţă de către bănci, care au susţinut mereu că pot avea mai multă lejeritatea în finanţare dacă sumele blocate în RMO ar fi mai mici.

„Dobânzile creditelor în lei au fost conduse spre minime istorice de scăderea accentuată a Roborului, în ultima perioadă. Acest lucru este evident şi în cazul creditului Prima Casă, care a ajuns acum la fel de ieftin în lei pe cât era şi varianta veche, în euro. În plus, trebuie să adăugăm la avantaje lipsa riscului valutar”, a declarat Liviu Andrei, director executiv Alliance Finance Broker.

Analiştii financiari spun că piaţa e prea puternic zdruncinată pentru a-şi reveni uşor

Vor duce totuşi aceste schimbări şi la creşterea apetitului pentru credite? Este o întrebare simplă, cu un răspuns complicat. De fapt, specialiştilor le este chiar imposibil să fie unanim de acord asupra viitorului apropiat. Categoria pesimiştilor susţine că schimbările care s-au resimţit au apărut prea târziu pentru a face o diferenţă importantă, iar piaţa este prea puternic zdruncinată pentru a-şi reveni aşa uşor.

„Este adevărat, dobânzile au ajuns la un nivel foarte scăzut pe piaţa interbancară, iar toate deciziile luate de BNR în ultimul an ajută, fără îndoială, la realuarea creditării. Rămâne totuşi o problemă fundamentală, care nu are legătură cu costurile, ci este legată mai degrabă de cerere. Chiar dacă dobânzile sunt competitive, cererea nu creşte. Prin urmare, creditul de consum va continua să scadă. Lucrurile nu sunt diferite nici în cazul companiilor. Multe au pierderi şi nu sunt eligibile pentru creditare”, arată Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank.

Bancherii sunt mai optimişti: creditele vor creşte, chiar dacă într-un ritm scăzut

Alţi analişti, aflaţi de aceeaşi parte a baricadei, consideră că efectele măsurilor luate în ultimul timp de BNR urmează să se vadă abia în următoarele 10-12 luni. În acest răstimp, băncile trebuie să găsească o soluţie pentru creditele neperformante, care încă le aduc prejudicii semnificative.

„Decizia BNR de reducere a rezervelor minime obligatorii este una corectă, însă efectul este acela că băncile vor avea mai mulţi bani pentru finanţare, pe termen lung. Însă pentru reluarea creditării, este nevoie de o reparare a bilanţurilor băncilor. Acestea sunt afectate de activele pe care nu reuşesc să le vândă, într-o piaţă imobiliară care încă se află în suferinţă, iar perspectivele economice în general nu sunt încurajatoare”, arată Radu Crăciun, analist financiar.

Din punctul de vedere al băncilor, sau măcar a unora dintre ele, lucrurile nu sunt atât de grave pe cât sunt prezentate de analişti.

„În anul 2013 am asistat la consolidarea sectorului bancar. Veniturile, costurile, vânzările s-au stabilizat. A rămas doar problema legată de creditele neperformante, care au depăşit 20%. În ceea ce priveşte anul 2014, sunt foarte sigur atunci când spun că sectorul bancar va creşte, cu precădere atunci când facem referire la creditele în lei. Oamenii au înţeles bine riscul valutar”, arată Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România.

„În România, băncile sunt într-o stare bună de capitalizare şi solvabilitate. Sistemul bancar este solid, cu excepţia câtorva bănci mici care ar putea dispărea în curând, iar creditarea continuă, chiar dacă într-un ritm mult mai scăzut”, completează Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank.

Între timp, BNR a admis faptul că încă este loc de relaxare a politicii monetare, în condiţiile în care rezervele minime obligatorii au un nivel încă ridicat, la fel ca şi rata dobânzii de politică monetară. Viitoarele schimbări referitoare la aceşti indicatori depind în special de contextul economic.

CITEŞTE ŞI: Drumul de la eşec la stabilitate, pe jumătate parcurs. Ce urmează în imobiliare?

 

4 martie 2014