De ce nu cumpără românii asigurare pentru locuințe?

Miki O. @ 20 September 2012

Asigurarea obligatorie a locuințelor s-a transformat într-un concept atât de superfluu încât parcă orice discuție trece pe lângă urechile celor care ar trebui să fie direct interesați. Exact ca în Petrică și lupul, am strigat „amendă!” de atât de multe ori încât conceptul în sine nu mai are nicio valoare. Toate demersurile autorităților de a face cunoscut conceptul au întărit de fapt ideea că asigurarea obligatorie este de fapt opțională.

Războiul care se duce acum între CSA și restul lumii chiar ar fi un motiv real de îngrijorare. Care sunt motivele? De ce vrea CSA ca proprietarii de polițe facultative să plătească și acei 10-2o de euro/an pentru asigurarea obligatorie? Ai spune că vrea să crească vânzările PAID. O măsură întemeiată dealtfel, în condițiile în care PAID nu mai vinde nici măcar înzecit cât vindea și oricum a vândut întotdeauna foarte slab. Dar dacă acesta ar fi scenariul, atunci de ce PAID are ca reacție oficială o replică de genul „ne luptăm să simplificăm procesul de asigurare, sperăm să nu mai fie necesare două polițe”? Și mai mult de atât, președintele PAID este un fost membru CSA. Te-ai aștepta să ducă mai departe politica bine încetățenită în perioada de apartenență la Comisie.

Tărăboiul este mare. Curtea de Apel a făcut nulă decizia CSA de dublă-asigurare, CSA avertizează că este doar o bătălie câștigată, nu un război. În tot timpul acesta, nimeni nu se mai asigură. Și aceasta este atitudinea permanentă încă de la apariția conceptului de asigurare obligatorie. Întregul sistem pare să fie prea ocupat să își pună piedică singur pentru a mai și vinde ceva. Și apoi, toată lumea se întreabă de ce. De ce nu cumpără românii asigurare pentru locuințe?

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Viața după Prima Casă 4

Miki O. @ 6 September 2012

După Prima Casă urmează schimbul de apartamente de relocarea de la mai mare la mai mic. Acesta pare să fie viitorul, în viziunea agenților imobiliari. Viitorul apropiat, cel puțin. Pentru că acum, în 80% dintre cazuri, în cartiere, clienții cumpără prin creditul guvernamental. „Este normal, oamenii profită de situație”, spun agenții. Cu alte cuvinte, după Prima Casă urmează readaptaera la piață. La fel cum s-a întâmplat și până acum, vor fi câteva luni dificile în care toată lumea va dori să se lămurească ce urmează. Urmează a cincea ediție, este momentul să renunțăm la planurile de locuință făcute cu ajutorul statului, își ajustează băncile creditele pentru a vinde mai puternic, scumpesc băncile creditele pentru că nu mai există o alternativă mai ieftină?

În acest răstimp, tranzacțiile vor fi puține și dificile. Dificile măcar prin gradul lor de atipic. Agenții se așteaptă la schimburi de apartamente, relocări de la locuințe mai mari la locuințe mai mici sau orice altă operațiune care poate asigura o tranzacția imobiliară fără efortul financiar pe care aceasta îl impune în mod normal. După aceea însă, treptat, lucrurile ar trebui să revină la normal. Cu sau fără Prima Casă, piața imobiliară va merge mai departe. Iar toți cei implicați, fie că este vorba despre clienți sau agenții, trebuie să se adapteze la noua realitate.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


creditarea, altfel

Miki O. @ 3 July 2012

Dacă întrebi un oarecare doritor de credite ce este un credit bauspar iți va spune, cel mai probabil, că un credit nemțesc. ‘Credite bune, dom’ne, nu ca astea pe care le dau golanii ăștia de la noi, că uite câți oameni au rămas fără casă pe clauzele băncilor noastre‘.

Da, băncile au greșit. Iar acest lucru a fost recunoscut public de nenumărate ori după criză, de oficialii bancari. ‘Post factum. Nu mai contează regretele lor‘, ar continua aceiași înverșunați împotriva sistemului. Desigur, și ei știu la fel de bine că banca nu este casă de caritate și că nu poate face afaceri în defavoarea ei. Iar clienții știau asta foarte bine atunci când au semnat contractele de creditarte. Tocmai de aceea, poate nu ar fi trebuit să semneze acolo unde clauzele lăsau loc de dubii. Sau măcar să citească atent clauzele. Vina este împărțită.

Și totuși, nimeni nu își putea imagina ce va urma. Amploarea crizei financiare. Nici băncile, nici clienții. Nimeni nu ar fi vrut să se ajungă aici, dar tot răul spre bine. Și se pare că până la urmă, post factum este mai bine decât deloc. Post factum, băncile și-au asumat datoria morală de a le explica în detaliu clienților riscurile la care se supun. Or, în contextul dat, aceste avertismente nu mai sunt tratate cu indiferență, așa cum erau înainte. Băncile au învățat să fie precaute, să își selecteze clienții, să dea credite cu mare cumpătare. Clienții au învățat să nu se mai împrumute pentru orice. Post factum, avem o piață de creditare cu premise de maturitate. Avem o piață bună pentru împrumuturile bauspar. Împrumuturi care sunt nemțești în aceeași măsură în care și Volkswagen este. Respectiv, pot fi cumpărate cu ușurință. Iar ce este cu adevărat important  la aceste tipuri de credite este că sunt cele mai sigure, în vremuri de criză. Pui tu, client, un ban deoparte, banca îți dă dobânda și statul îți adaugă anual 25% din suma economisită. La final, poți obține un credit ipotecar sau imobiliar în condiții privilegiate, dacă ai nevoie de mai mulți bani, iar rata este similară cu cea a economiei pe care ai făcut-o lunar în contul bancar. Astfel, banca are certitudinea că poți duce creditul iar tu ai înțeles cam cum ar fi dacă ai plăti lunar o sumă fixă de bani. Statistic vorbind, aceste credite au cele mai mici rate de eșec, iar țările în care sunt frecvent utilizate, sunt cele care au rezistat cel mai bine valului de criză financiară. Austria și Germania sunt două dintre ele, asta că tot tânjim după modelul nemțesc.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


recuperarea datoriilor nu înseamnă abuz

Razvan Muntean @ 5 June 2012

Recuperatorii de datorii au o imagine foarte nefericită, în general. În primul rând, nu au cum să fie o veste bună pentru nimeni. Momentul în care ei apar este unul crucial: ori te salvează, ori te duc la judecată. Mai mult de atât, termenul de recuperator duce mai degrabă la personaje cu lanțuri groase care sunt dispuse să facă orice, dar absolut orice, pentru a obține banii pe care îi datorezi.

Ei bine, recuperatorii de datorii nu ar trebui să aibă nicio legătură cu această situație. Recuperatorii de datorii lucrează după reguli. Cea mai importantă regulă a lor: clientul NU trebuie acuzat nici măcar voalat că ar fi un infractor. Iar dacă acest lucru se întâmplă, atunci datornicul poate protesta. Demersul este atât de simplu încât nimeni nu ar avea de ce sa se ferească. Poate că societatea nu o să pățească nimic, dar măcar nu o să se mai ocupe de datornicul căruia i-a făcut probleme.

IMOPEDIA.ro a lansat o dezbatere pe această temă, ținând cont de faptul că numărul datornicilor este în continuare în creștere. Aveștia ar trebui să știe care le sunt drepturile, atunci când ajung într-o situație oricum prea neplăcută pentru a se complica și mai mult.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Nostalgia post-Ziua Agentului

Razvan Muntean @ 16 May 2012

Gala Agentului Imobiliar a fost, din nou, un moment de marcă al pieței imobiliare românești.

Ca în fiecare an, am surprins,  am motivat, am susținut unul dintre cele mai importante joburi din orice economie: acela de agent imobiliar. Am demonstrat încă o dată că împreună facem diferența!

IMOPEDIA.ro mulțumește tuturor celor care au demonstrat că sunt profesioniști desăvârșiți și începe deja numărătoare inversă pentru următoarea ediție a Zilei Agentului Imobiliar: 15 aprilie 2013. Ne vedem acolo!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Gala Agentului: începe numărătoarea inversă

Razvan Muntean @ 12 May 2012

Începe numărătoarea inversă până la Gala Agentului Imobiliar!

Odată cu încheierea acestui weekend, intrăm în ultima săptămână de sărbătoare a Agentului Imobiliar. O lună întreagă în care IMOPEDIA.ro a punctat cele mai importante calități, cele mai mari slăbiciuni și soluțiile pentru rezolvarea acestora, cele mai mari probleme și modul în care ar trebui ele rezolvate.

Data de 15 mai va reprezenta încununarea unei întregi luni de sărbătoare. Pe 15 mai vă invităm la Gala Agentului Imobiliar. Locul în care vă puteți întâlni față în față cu toți cei cu care ați interacționat în această ultimă lună, pe siteul special creat pentru agenții imobiliari.

Toți cei care vor să participe la cel mai important eveniment dedicat specialiștilor în imobiliare se pot înscrie aici. Și nu uitați: împreună facem diferența!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Când o zonă bună devine rea?

Razvan Muntean @ 26 April 2012

Se prezintă următoarea ofertă: apartament cu două camere, 60 mp, etaj intermediar, bloc construit în 1985, situat la 15 minute de mers cu tramvaiul față de Unirea (tramvaiul e în fața blocului), vis-a-vis de un par măricel, aproape de malluri, supermarketuri, piață, școli., grădinițe și cam orice îți trebuie pentru a nu face niciun efort prea mare în viața de zi cu zi. Preț: 50.000 euro.

Nu este o ofertă limitată, nu este nici măcar o super-ofertă, este prețul la care sunt scoase pe piață toate apartamentele din zonă. Prea bun să fie  adevărat? Sau poate e ceva putred la mijloc. Probabil că ultima variantă este cea mai aproape de adevăr. La mijloc se află preconcepția. Apartamentul este situat în zona numită Sebastian, dar la granița cu Calea Rahovei, nu în partea apropiată de 13 Septembrie.

Când aud Rahova, clienții fug. Chiar dacă este doar Calea Rahovei cea de care se sperie, un drum care duce până la Unirii și care nu devalorizează și centrul orașului cu un nume rău-famat. Și până la urmă, nu Rahova este sperietoarea zonei, ci zona Ferentari. Cu alte cuvinte, Ferentari își răsfrânge imaginea proastă asupra cartierului vecin – Rahova, care aruncă aceeași lumină nefericită și asupra cartieurlui vecin – Sebastian. Noroc că se oprește tot dominoul până ajungem la cartierul vecin – Unirea, altfel centrul Bucureștiului s-ar cumpăra la prețuri de periferie.

Sigur, vecinii din Sebastian sau chiar Rahova, la fel ca și în Crângași, Ghencea, Militari sau orice alt cartier muncitoresc, nu fac parte din Top 300 oameni de succes, dar pot fi profesori, doctori, biologi, chimiști sau orice altă meserie care nu îți permite să te muți în centrul orașului, dar îți dă și o notă intelectuală suficient de bună pentru a analiza oportunitățile unui loc situat în vecinătatea cartierului Unirea.

Dincolo de preconcepții.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Ziua Agentului Imobiliar – începutul.

Miki O. @ 17 April 2012

Nu mai este un secret: anul acesta sărbătorim Ziua Agentului timp de o lună.

Duminică a început prima săptămână de informații complete, discuții între specialiști și entertainment tematic de calitate. De duminică, IMOPEDIA.ro a pregătit un loc special în care se pot întâlni zilnic toți specialiștii în imobiliare, cu efortul unui singur click: un site special dedicat agenților imobiliari.

Zi de zi vă vom ține la curent cu orice este cu adevărat important în piața imobiliară din România. Împreună facem diferența!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Sărbători fericite!

Razvan Muntean @ 12 April 2012

Weekendul acesta sunt două evenimente importante. Unul important pentru lumea întreagă, unul important pentru lumea noastră. Pentru lumea imobiliară. Duminică, odată cu sărbătorile Pascale, celebrăm și Ziua Agentului Imobiliar. Tocmai din acest dublu motiv de sărbătoare, anul acesta am pregătit o ediție specială: vom sărbători agentul imobiliar timp de o lună! Am pregătit deja un site special dedicat agentului imobiliar, iar de duminică el va putea fi explorat în detaliu de către experții din domeniu.

Așadar, Sărbători fericite, la mulți ani și vă așteptăm să sărbătorim împreună două dintre cele mai importante evenimente ale anului!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Prețurile mici bat corupția

Miki O. @ 22 March 2012

Mediul de afaceri din România este unul dintre cele mai savuroase subiecte autohtone. La o întrebare rapidă, oricine răspunde: mediul de afaceri = corupție. O reciprocă universal valabilă, chiar dacă noi tindem să credem vestita maximă: „Ca la noi, la nimeni!”. Frumoasă vorbă, sună bine în multe contexte, chiar și economiștii internaționali  sunt de acord cu ea, numai că într-un mod diferit de cel înțeles de noi. Bloomberg, de exemplu, spune: „Alții ar vrea să fie măcar ca la voi!”. Într-un top al țărilor cu cel mai bun mediu de afaceri, România este pe onorabilul loc 32 din 160. Cu alte cuvinte, om avea noi probleme cu corupția și birocrația, dar suntem de departe una dintre cele mai prietenoase țări pentru investiții. marile noastre avantaje sunt mâna încă ieftină de lucru și prețurile mici pentru materia primă, noroc cu industria națională. Având în vedere aceste două componente, mulți oameni de afaceri sunt dispuși să treacă cu vederea peste piedicile birocratice, care oricum se găsesc peste tot într-o doză mai mare sau mai mică, și să plaseze banii în România.

Dacă nu ar fi Ungaria atât de aproape și atât de competitivă încât să ne lase permanent în urmă, în praf, sau măcar dacă am învăța și noi ceva din schema pe care operează vecinii noștri, poate că ne-ar fi cu adevărat bine. Măcar pe bulgari am reușit să îi devansăm…

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


România: nici prea-prea, nici foarte-foarte

Miki O. @ 19 February 2012

O vorbă clasică pentru români este „ca la noi, la nimeni!”. Lamentări menite să consoleze eșecuri personale, dar departe de realitate. Avem problemele noastre. Mari. Una dintre cele mai la modă zilele acestea se referă la asfaltările lui Oprescu. Zilele trecute vorbeam despre incompetența autorităților în calamități iar mai înainte de asta, vorbeam despre incompetența clasei politice. Dacă rezumăm, totul se reduce la incompetență. Chiar și incapacitatea noastră de a alege bine pentru noi, oricât de dureros ar fi să admitem acest lucru și oricât de multe scuze am putea să găsim.

Calculele la rece contrazic însă tonul fatalist în care noi vorbim despre noi. În aritmetica mondială, România este constantă la nivelul „nici prea-prea, nici foarte-foarte”. Nu existăm nici în topul celor mai scumpe orașe din lume, dar nici în topul celor mai ieftine. Chiriile pentru spațiile de birouri nu sunt nici cele mai scumpe, nici cele mai ieftine. Prețurile proprietăților nu sunt nici cele mai mari, nici cele mai mici. Și oricât de antipatică ne-ar fi clasa politică, România nu se află nici pe departe în topul celor mai corupte țări din lume. România are creștere economică într-o perioadă în care țări mai mari sunt în prag de colaps financiar.

România este o țară emergentă, cu toate problemele pe care le aduce acest concept. Dar și cu toate avantajele, aspect pe care îl neglijăm. Atât la nivel individual, cât și la nivel general.

Vorba ceea: God bless America! Dacă le e lor bine, ne e bine și nouă!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


IMOPEDIA.ro, preluată de media internațională

Miki O. @ 8 February 2012

Studiile IMOPEDIA.ro au fost preluate de unul dintre cele mai puternice site-uri internaționale din domeniul imobiliar.

Romania’s property price declines have drawn investors’ interest” este titlul analizei marca IMOPEDIA.ro publicată pe Global Property Guide .

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Zona Ilfov – predispusă scumpirii

Miki O. @ 30 January 2012

Zona Ilfov a fost răspunsul pentru oricine voia o casă dar avea bani doar pentru un apartament.  Casa la periferie nu mai este demult un concept care să sperie, ba chiar sună bine, pentru mulți. Cu atât mai mult acum, când prețurile terenurilor au scăzut puternic. Așa se face că zona București-Ilfov a marcat, în ultimul an, o creștere așteptată și totuși, surprinzătoare. INS a anunțat că numărul autorizațiilor de construcție aprobate a crescut cu 190 anul trecut, ceea ce în sine, nu este o performanță remarcabilă. Raportat la pierderile de anul trecut însă, înseamnă cu totul altceva. În 2009 și 2010 am avut de fiecare dată o scădere a numărului autorizațiilor de câteva mii, deci creșterea reală nu este de aproape 200, ci de câteva mii plus 200.

Avantajul zonei, mai ales în condițiile în care terenurile s-au ieftinit considerabil, este că a continuat să fie ținta dezvoltatorilor, într-o proporție poate mai mare decât a persoanelor fizice, cel puțin în ultimul timp. Acolo se pot construi apartamente cu trei camere cu prețuri până în 60.000 euro, ceea ce în oraș este aproape imposibil. Lucru care a stimulat vânzările, chiar dacă nu mai putem vorbi despre epuizarea stocurilor de locuințe.

București-Ilfov crește. Și iar acest lucru este inevitabil, dincolo de criză, probleme economice sau bule imobiliare. Bucureștiul TREBUIE să se extindă. La un deficit de aproape un milion de locuințe, nu ai unde să te dezvolți, decât către periferie. Iar cei care construiesc acum, au avantajul apropierii de oraș.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


concluzii

Miki O. @ 31 December 2011

2011… a fost un an bun. Atât de bun cât poate fi, în condițiile date. Mai bun decât 2009, cu certitudine. Iar ultimul studiu care a demonstrat acest lucru a fost chiar raportul IMOPEDIA.ro, care arăta că r itmul de scădere a preţurilor locuinţelor din Bucureşti a încetinit semnificativ în acest an, la 3-5% faţă de 2010, comparativ cu 16% în perioada 2009-2010.

O concluzie bună de sfârșit de an. Încurajatoare. Pentru că oricum asta este ce căutăm cu toții, atunci când știm că totul se termină doar pentru a începe din nou.

La mulți ani, România!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Optimismul moderat – singurul motiv de a rămâne în afaceri?

Razvan Muntean @ 13 December 2011

O categorie aparte de știri boicotate de către cititori este cea în care analiști, investitori, dezvoltatori, vânzători își expun punctul de vedere non-fatalist. Este vorba despre marea majoritate a jucătorilor încă activ implicați în piața imobiliară, care din primul trimestru al acestui an anunță vremuri mai bune. Desigur, toți menționează că limitele evoluției pozitive nu vor fi nici pe departe unele spectaculoase, creșterile estimate de ei sunt infime, de ordinul a câtorva procente indiferent de domeniul în care activează. Dar chiar și așa de limitate, tot creșteri se numesc. Iar orice urmă de stabilizare înseamnă o gură de aer pentru o categorie care în ultimii doi-trei ani a mers înainte din inerție, în speranța vremurilor mai bune. Este drept, poate că își exprimă dorința de a fi mai bune, mai mult decât concretul economic, dar argumente pentru evoluție au existat.

  • Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI pentru România, a anunțat în prima parte a acestui an că România poate obţine prin emisiunea de titluri în euro din iunie un preţ similar sau mai bun ca anul trecut, în urma accelerării revenirii economice.
  • Soldul creditului neguvernamental a crescut de la lună la lună, cu puțin peste 1%, față de aceleași perioade ale anului trecut.
  • Economia a înregistrat o creştere cu 0,3% în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar în primul semestru PIB a avansat tot cu 0,3%, date ajustate sezonier, faţă de jumătatea lui 2010, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
  • Chiar și americanii au anunțat creșterea semnificativă a numărului locurilor de muncă, semn clar de stabilizare.

Evident, incapacitatea liderilor europeni de a ajunge la o politică fiscală comună pentru a salva moneda euro este de natură să încurajeze scepticismul, dar indiferent de ce urmează, un lucru este cert, chiar și pentru neavizați: crizele economice vin și pleacă și, indiferent de magnitudinea lor, evoluția le este previzibilă, în anumite linii. De fapt, toți cei care au analizat situațiile similare din ultimii 100 de ani, au înțeles că există chiar un interval strict de timp în care crizele apar și dispar. Există deja previziuni despre când va fi următoarea criză economică. Și, după cum am arătat într-un material ceva mai vechi, nu mai este deloc mult până atunci.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


România, o țară pe cale de dispariție

Miki O. @ 28 October 2011

ONU anunță: România o să dispară, ca țară, în jurul anului 3200. Suntem în top 10 țări care vor dispărea cel mai repede. În fiecare lună, numărul locuitorilor scade cu 6-7.000 de persoane, echivalentul unui oraș mic precum Herculane, Azuga sau Sinaia. Se nasc prea puțini copii, numărul bătrânilor este prea mare, emigrarea este sport național. Probleme pe care deja le știm, dar nu sunt nici pe departe de natură să ne îngrijoreze. Naționalismul este un concept pe care îl regăsim mai degraba la cei mai în vârstă, care au trecut prin război. Aparent, nici măcar cei care au trecut prin Revoluție, conceptul de “țara noastră” nu pare să aibă valoare. Acum, „eliberarea” din ‘89 pare să se traducă strict prin dreptul de a munci și, dacă se poate, cel de a trăi în afara granițelor. Copiii români se nasc, dar nu în țară. Tinerii români își fac familii, dar nu în țară. Un fenomen atât de puternic de răspândire, în întreaga lume,a unei nații, mai rar. Adică italienii au invadat America, într-un moment similar. Polonezii, Germania. Noi însă, suntem peste tot! Am dus doctori în Italia, IT-iști în State, bucătari în Franța…hoți profesioniști peste tot în lume. Acum, se vorbește despre faptul că, în următorii câțiva ani, vom rămane doar 18 milioane de locuitori. Și totuși, la cât de ușor ne adaptam, chiar și oficialii ONU au calculat că vom rezista bine exctincției. Multe dintre țările la care ne uităm cu respect, țări solide, lideri notorii ai tuturor timpurilor, precum Germania, Rusia, Japonia, Italia sau Spania, nu vor mai apuca să prindă următorul mileniu. Potrivit clasamentului, primele 10 țări care vor dispărea sunt Macao, Hong Kong, Bosnia, Rusia, Malta, Slovacia, Singapore, România, Ungaria si Macedonia. De cealaltă parte, Statele Unite, Insulele Virgine, Santa Lucia, Tunisia, Franța, Coreea de Sud, Azerbaidjan, Australia, insulele Antile și Norvegia vor dispărea ultimele.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Social media în imobiliare, cu Ștefania Trandafir

Stefania Trandafir @ 20 September 2011

Dacă nu ai Facebook și/sau Twitter, nu exiști. Este replica standard a ultimilor ani.

Dacă nu ai blog, probabil că exiști, dar nu ești deloc priceput la comunicare. În niciun caz la comunicarea modernă, care îți poate aduce bani, te poate face vizibil în toată lumea, te poate ajuta să te promovezi agresiv cu resurse minime.

Social Media este un concept de bază pentru dezvoltarea afacerilor moderne. Este arma supremă a momentului. Despre cât de important este acest tip de comunicare, vorbește astăzi invitatul nostru pe blogul IMOPEDIA, Ștefania Trandafir, un nume asociat cu conceptul de social media în domeniul imobiliar.

Social media in Imobiliare -partea 1

Revolutia internetului a adus litteralmente cantitati nelimitate de cunoastere la indemana consumatorilor din imobiliare.

Cumparatorii si vanzatorii folosesc internetul pentru a cauta liste cu imobile, pentru a viziona filme cu proprietati care indeplinesc cerintele lor, pentru a vedea cat mai multe fotografii de proprietati, ei vad pozitionarea pe harta a unui imobil, si mai nou, imprejurimile locului respectiv.

Procentul de 90% de consumatori din imobiliare Conform statisticilor Realtor se refera strict la aceia care folosesc internetul, care intra pe principalele motoare de cautare si tasteaza:”apartament Pantelimon 2 camere” sau “vila Corbeanca cu piscina” sau “birouri 50 mp chirie lunara”.

Din acest motiv social media a crescut rapid in popularitate, agentii imobiliari utilizeaza aceste retele de socializare pentru a construi relatii, pentru a-si construi un brand personal puternic si foarte important, pentru a furniza informatii in marea lor comunitate din online.

Social media lucreaza pe baza unui principiu simplu:conecteaza oamenii.

Asta inseamna ca cel mai important lucru este sa interactionezi in retelele sociale in mod pozitiv.

In esenta trebuie facuta o diferenta de cum se face promovarea de sine.

Realizati acest lucru intr-un mod indirect si foarte subtil, audienta trebuie sa inteleaga din legatura care se creaza intre voi, ca  sunteti specialist imobiliar pe o anumita zona, pe un anumit tip de proprietate si ca oricand la voi va gasi un sfat, oricand va va recomanda la un prieten care are de rezolvat o problema imobiliara.

Ca sa fiu mai tehnica, incercati sa folositi Regula lui Pareto 80-20, adica din cinci subiecte pe care le aduceti spre socializare, doar unul sa se refere la activitatea voastra si asta sa o faceti intr-un mod foarte subtil.

Exemplu:”Azi am avut o intalnire cu doi tineri care cautau apartament pentru Prima Casa. Doamna era destul de sceptica la inceput, dar la sfarsitul intalnirii a ales doua imobile pe care le vedem maine”.

Sau incercati sa puneti intrebari:”Daca ati cumpara o vila la Corbeanca langa lac ati mai considera piscina un element important? ” Trebuie sa fiti inventivi, sa fiti voi insiva si sa intrati in mintea clientului de imobiliare. Simtiti impreuna cu el ca va pasa si furnizati informatii utile din zona in care lucrati.

Prin intermediul social media agentii imobiliari pot descoperi persoane care au anumite cerinte imobiliare, oferiti-va sa gasiti informatii, veniti cu feedback la intrebarile lor.

Veti primi recomandari de tip “din gura in gura-GIG” care sunt foarte pretioase.

Prin metoda GIG pot auzi si citi sute de persoane despre afacerea voastra si despre voi, ceea ce va conduce in timp la noi clienti si la noi tranzactii incheiate.

Conductele din social media

Social media actuala este formata din mai multe “conducte” de socializare:Facebook, Twitter, LinkedIn, Blog, Youtube, Flickr, Google+, etc.

Unele din aceste conducte pot sa dispara in timp, dar social media va ramane. Aceste conducte, in momentul in care incepeti sa le construiti si sa le interconectati intre ele, practic incep sa lucreze pentru brandul vostru personal.

Multi ma intreaba:”Si cand incep sa fac bani?”.

Asta depinde doar de voi, de maiestria cu care va angajati in socializare, de timpul pe care v-il alocati, de modul cum va organizati.

Sunt multi agenti imobiliari care nu stiu de unde sa inceapa

In primul rand faceti-va un plan pe o luna cu ajutorul  Google Calendar.

In functie de cat de tehnici sunteti va puteti organiza sa va faceti cate un cont de social media pe zi, sau puteti sa le faceti intr-o zi pe toate.

Incepeti prin a va face o adresa pe gmail.com dedicata pentru : Google+, Facebook, Linkedin, Twitter, Youtube, Blogger sau Wordpress.

Pentru Flickr aveti nevoie de o adresa pe yahoo.com.

FACEBOOK

Incepeti sa faceti mai intai un cont de profil de Facebook, iar la cateva zile distanta, faceti un cont pentru pagina de business Facebook.

Care este diferanta intre o pagina de profil si o pagina de business (Fan Page) ?

In contul de profil aveti PRIETENI!

In pagina de business aveti FANI!

Pagina-Contul de profil este dedicata persoanelor si poti avea maxim 5000 de prieteni,  pagina de tip Fan Page se poate realiza pentru o personalitate, pentru o firma, pentru un brand personal sau pentru animalul de companie si poate avea sute de mii de fani.

Este o incalcare grava a termenilor legali Facebook sa-ti faci un cont-pagina de profil pentru firma, pentru un partid politic sau pentru un animal de companie.

Facebook poate sterge definitiv, fara avertisment aceste pagini.

Daca aveti astfel de conturi, transformatile rapid in pagina de AICI.

Toate conturile pe care vi le creati, incercati sa le conturati in asa fel incat sa raspunda pozitiv la intrebarile unui potential client:

1)    Pot sa am incredere in tine?

2)    Esti autentic ?

3)    Faci ceea ce spui ca faci ?

4)    Ce spun altii despre tine ?

Facebook este una dintre retele sociale cele mai raspandite de pe glob, in momentul de fata sunt 740 milioane de utilizatori, in Romania numarului de utilizatori la aceasta data a ajuns la 3.594.540 si suntem pe locul 39 in clasamentul mondial.

In momentul in care va completati profilul, aveti grija la anumite detalii.

Precizari: este foarte importanta fotografia pe care o alegeti, sa fie una in care vi se vad ochii, nu puneti poza copilului vostru.

Facebook  permite poza la dimensiunea de 180×540, puteti comanda o fotografie profesionala. Completati cat mai multe date la profil, puneti numarul de telefon, adresa de website impreuna cu adresele celorlalte retele sociale pe care le aveti.

Crearea paginii de Facebook

Pagina de Facebook o setati de la prima casuta (Local Business or Place), este singurul loc unde aveti campul Imobiliare. Mare atentie ce nume dati acestei pagini de Facebook ca sa poata fi gasita usor de motoarele de cautare (un pic de SEO nu strica).

Va recomand sa se numeasca “Imobiliare NumeAgentie Bucuresti” unde am tintit spre 3 cuvinte (taguri) cheie : imobiliare, numele agentiei (ex.Viamond), zona de care ma ocup Bucuresti care putea fi si Berceni sau Sectorul 1.

Daca sunteti persoana fizica autorizata puteti sa o numiti “Imobiliare Prenume Nume Bucuresti”. Daca sunteti agent imobiliar angajat intr-o agentie va recomand sa aveti grija si de brandul vostru personal, in acest sens numele paginii poate fi “Imobilaire NumeAgentie cu Prenume Nume Dorobanti” .

Pagina de Facebook pentru companie

Pagina de Facebook pentru Business este mai importanta de cat cea de profil, aici puteti sa aveti un numar de zeci, sute de mii  de fani, la profil numarul maxim de prieteni este de 5000.

In plus la pagina pentru Business puteti adauga tot felul de aplicatii prin care sa cresteti valorea paginii respective.

Pagina voastra se poate deschide printr-un “Landing Page”, o pagina in care sa aveti cateva date despre voi, poate sa fie si un video de prezentare si poate sa fie locul unde colectati datele, adresele de email ale clientilor tinta, printr-o unealta de email marketing.

Eu lucrez cu aweber, ca in exemplul de AICI.

Cum socializez pe Facebook

Pentru echilibru, va recomand sa aveti 2-3 interventii zilnice pe peretele vostru si al paginii voastre. Comentati din belsug la rubrica News Feed (apare atunci cand apasati in coltul din dreapta sus pe Home) noutatile pe care le-au postat prietenii vostri, dati “Like”, dati“share” la acelea care va plac.

Nu faceti SPAM pe Facebook.

Ce inseamna asta? Nu mergeti sa puneti linkuri pe peretele prietenilor vostri cu proprietati care le aveti la vanzare sau cu linkuri care vi se par voua importante.  Este o invadare a spatiului sau personal, este ca si cand te duci la el acasa fara sa fi invitat.

Cand puteti posta pe peretele prietenilor?

Imediat ce v-a fost acceptata o cerere de prietenie, atunci puteti scrie ceva de genul.”Prenume Nume, va multumesc pentru ca mi-ati acceptat cererea de prietenie. Imi face placere ca ne cunoastem in acest spatiu virtual”. Pregatiti-va din timp astfel de scripturi, nu scrieti la toata lumea la fel, evitati formularea scurta “Multumesc pentru accept” este prea invechita si seaca.

Asa cum am mai spus incercati sa fiti voi insiva, puneti-va personalitatea in valoare.

Daca este ziua unui prieten puteti sa mergeti sa-i adresati in scris un La multi ani direct la el pe perete.

Daca aveti o relatie speciala cu un prieten si conveniti impreuna ca puteti sa faceti interventii mai dese direct pe peretele lui, atunci este OK!

A nu se confunda interventii pe perete cu interventiile la comentariile de pe perete, care sunt indicate sa fie cat mai multe si de calitate .

In momentul in care mergeti si comentati ceva la ce a postat un prieten pe peretele lui, ganditi in felul urmator:interventia mea va fi citita de prietenii prietenului meu, sansele de largire a cercului meu de prieteni cresc.

Sunt din ce in ce mai vizibil.

Sfat: nu comentati pe peretele vostru sau al prietenilor la evenimentele politice, nu va plangeti de mila, nu va vaitati ca nu aveti ce face sau ca nu aveti clienti, nu criticati clientii vostri sau ai altora, nu criticati alti colegi din industrie, nu insistati sa invitati la jocurile din facebook pe aceia care nu au in profilul lor astfel de peocupari.

Fiti o persoana diplomata, cu simtul umorului, gata sa ajute pe cineva intr-o problema in care sunteti calificat .

Ravnitul Like!

Va place sa vina prietenii si sa dea like la informatiile, glumele, diverse maxime si aforisme, fotografii, video pe care le puneti pe perete? Faceti voi primul pas catre ei! Dati voi Like la postarile lor!

Imi povestea cineva ca pusese numai lucruri de calitate pe peretele lui, dar nu venise de doua saptamani niciun prieten sa-i dea macar un Like!

Am intrebat:”Tu de cate ori ai fost sa comentezi, sa dai Like sa dai share la prienii tai ?”

“Niciodata!” a fost raspunsul.

In aceasta situatie tu ai ramas un anonim pentru ei, tot ce pui tu la tine pe perete nu va aparea in sectiunea de News Feed a prietenilor tai, pentru ca nu ati interactionat niciodata, nu va urmariti unul pe celalalt.

Facebook are niste setari speciale facute de programatorii sai, o chestie foarte inteligenta:cand intri pe contul de facebook iti arata ce au “mai facut” doar prietenii pe care ii urmaresti in mod constant.

Deci, ai grija sa te urmareasca efectiv cat mai multe persoane, sa interactionezi cu cat mai multi.

Daca timpul nu iti permite sa faci asa ceva apeleaza la un specialist de social media, care iti va adminstra toate conturile tale de social media si iti va da un raport saptamanal. Cat te costa un astfel de specialist? Incapand de la cateva sute de euro lunar si ajungand la mii de euro. Totul este functie de numarul de retele sociale,  volumul de munca si de target.

In prima faza iti recomand sa faci acest lucru singur, pentru a sti ce sa ceri unui specialist social media.

Mesaje/Chat pe Facebook

Daca v-ati setat sa fiti online pe Facebook, atunci in coltul din dreapta jos butonul chat este pe  verde. Aici puteti vedea prietenii care sunt online si puteti comunica in scris cu ei, este o conversatie doar intre voi doi, care va fi salvata automat in casuta cu mesaje.

Daca nu aveti setat chat online, atunci functionati doar pe mesaje din coltul din dreapta sus (dupa ce in prealabil ati setat numele prietenului caruia doriti sa-i trimiteti un mesaj). Tot de aici puteti trimite mesaje prietenilor care nu sunt online, cand voi sunteti online.

Crearea de evenimente pe Facebook

Agentul imobiliar in piata actuala lucreaza cu multe exclusivitati si organizeaza Open House.

Nu trece peste un astfel de eveniment fara sa nu-l anunti in Facebook si Linkedin la rubrica de evenimente.

Pentru Facebook de AICI poti seta datele de identificare pentru un eveniment. Poate fi si un eveniment online, cum ar fi:

-        lansezi un nou site sau blog

-        ai o exclusivitate si vrei sa oferi proprietatea spre colaborare agentilor din piata

-        organizezi seminarii de pregatire online gen webinar.

-        organizezi un concurs, etc.

Crearea de grupuri pe Facebook

Grupurile pe Facebook reprezinta o comunitate clara de discutii pe o anumita tema.

Ele pot fi :

1.)    secrete (doar membrii pot vedea grupul respectiv si sa faca postari- este metoda pentru o agentie imobiliara de a crea un forum intern pentru agenti, conducere, secretara, etc)

2.)    inchise (oricine poate vedea grupul ca exista, doar membrii pot vedea postarile)

3.)    deschise (oricine poate vedea grupul si ce posteaza membrii, dar nu pot posta decat daca sunt admisi in grup).

Puteti sa creati un grup de AICI.

In incheiere vreau sa va recomand FELLOWUP va ajuta sa adunati in acelasi loc contactele din Google, Facebook si Linkedin, este o unealta foarte pretioasa.

Mai multe date despre Facebook gasiti aici: http://websitefacebook.info si mai multe date despre toate retelele de social media gasiti in noul meu site, aici http://socialmediaromania.com

Stefania Trandafir – Social Media Manager RE/MAX Romania

…va urma

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


cât de mult ești dispus să plătești pentru o viață insalubră?

Miki O. @ 25 August 2011

Nu înțeleg. Cât de mult trebuie să iubești o zonă, sau orașul, pentru a fi în stare să plătești sute de mii de euro pe un apartament (atenție, nu o casă, un apartament în bloc) deși știi foarte clar că dacă întinzi mâna poți să dai noroc cu vecinul de vis-a-vis, deși vezi igrasie pe pereți, deși ai aflat de la vecini despre probleme de infiltrații de apă. Mai mult, să îți asumi costuri amețitoare de întreținere, pentru că dacă stai într- zonă luxoasă, atunci plătești și paznicul, plăteși și apa din piscină și întreținerea ei, plătești și grădinarul și spații comune uriașe fără sens.

În Herăstrău, doar 20% dintre blocurile noi sunt construite cu simț de răspundere. Iar acolo, aproape toate blocurile sunt noi. Clienții sunt atât de dornici să stea într-una dintre cele mai fierbinți zone ale Capitalei încât plătesc în medie 1.500 euro/mp. Iar principiul „dai un ban dar știi că face” nu pare să se aplice achiziției în sine, ci proximității de absolut orice are o aură elitistă: poți să ieși din casă și să mergi câteva minute pentru a lua prânzul la Casa Diplomaților. Sau poți alege o masă înconjurat de amprentele celebrităților, la Hard Rock Cafe. Să nu mai menționez nenumăratele restaurante pretențioase de pe malul lacului Herăstrău. Vecinii sunt fără de greș din aceeași categorie, căci nu oricine poate face rost de o asemenea sumă, deci se crează și un anturaj stimulant, deși asta nu înseamnă neapărat un anturaj fin sau de calitate.  Sunt și multe avantaje clasice – proximitatea de parc, proximitatea de cel mai important complex comercial din București, proximitatea de aeroporturi… Dar nu neg calitatea zonei. Pur și simplu sunt intrigată de modul în care cineva poate trece peste calitatea vieșii în cel mai intim aspect al ei, în conceptul de „acasă” pentru a avea la îndemână lucruri la care altfel ar ajunge cu un efort de 10-20-30 de minute de mers, dar plecând dintr-o locuință de lux, dintr-o altă zonă a Capitalei.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


asigurarea obligatorie și totuși opțională

Miki O. @ 19 July 2011

Jenant.

Nu înțeleg cum PAID poate să fie ok cu situația. Sau cum Marius Bulugea poate să mai iasă în fața presei și să spună că poate a estimat optimist cifrele și 20% acoperire este un procent mult prea mare pentru o perioadă atât de dificilă.

Poate nu am înțeles eu bine totuși. Poate asigurarea obligatorie este de fapt opțională. Pentru că altfel, criză sau necriză, oamenii ar trebui să se simtă OBLIGAȚI, de la obligatoriu, să plătească polița aia amărâtă. Care oricum este bătaie de joc, la cei 20.000 euro pe care ți-i asigură în caz de fatalitate. Ce să faci cu 20.000 euro în caz că rămâi fără casă? A, știu, îmi construiesc casa de 6.500 de euro. Dar asta doar dacă plătesc asigurarea. Pentru că 8% este un procent absolut de comedie. Ceilalți români stau și râd la amenințările cu amenzile. „Lasă dom-le că plătesc 100 ron amendă, aaaaia să fie paguba mea!”. Mai există și varianta cu 500 lei, dar nici aia nu e luată în serios de prea mulți.

Sau poate că amenzile în sine, deși nu sunt tocmai usturătoare, ar fi putut fi o armă de amenințare dacă s-ar fi aplicat chiar din 15 ianuarie, când PAID le-a amânat pentru că a subscris prea puține asigurări.

Poate că dacă amenzile chiar s-ar aplica din 15 august, brusc toată lumea ar vrea să se asigure. Dar PAID nu ia asta în calcul, din moment ce așteaptă un maximum de 20% acoperire până în iulie 2012. Vine și sfârșitul lumii până atunci, vorba filmului!

Sau poate că obligativitatea ar fi fost luată în serios dacă primarii nu ar fi ieșit în față să râdă golănește de demersurile statului. „Noi nu amendăm nene, că doar nu suntem tâmpiți să pierdem electoratul!”. 2.000 de primari!

Tot golănește, decretez: este o caterincă de program. De la ceea ce ar trebui să fie avantaje aduse până la ceea ce ar trebui să fie amenințări reale dacă nu plătești, nimic nu este de luat în serios. Și atunci lăsăm PAID să spere în continuare că păstrează un ritm de 8%/an, ceea ce înseamnă că în 12 ani jumătate o să ajungem la suprema performanță de a respecta o lege până la ultima literă.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


chirie versus proprietate

Miki O. @ 27 June 2011

Un subiect atât de dezbătut de ani de zile. Cum este mai bine, să plătești lunar și să stai în casa altcuiva sau să plătești lunar la bancă și apoi să rămâi cu casa ta, deși o plătești la de trei ori mai mult față de prețul ei real. Avantaje și dezavantaje la amândouă, dar logica este clară: vrei o casă a ta, chiar dacă o plătești înzecit, măcar să știi pentru ce îți dai banii lună de lună. Plătești o certitudine. Așadar, certitudinea este tot ce lipsește unui popor crescut în comunism.

Vestea bună este că deși noi nu suntem un popor de proprietari prin logică, ci prin îndemn social, decizia finală pare a fi cea corectă. După cum spunea Luciana Petrescu în discuțiile pentru materialul de azi,  este pur și simplu mult mai eficient pe termen lung să îți cumperi o locuință decât să stai cu chirie.

Nici nu știu ce să zic de avantaje, înainte să am casa mea stăteam cu chirie. Găsisem o super-ofertă, așa cum găsești mereu pe piața asta. Mai pe la unchi, mătuși sau alte rude și prieteni, mereu auzi pe cineva care spune că stă cu chirie la  un preț de nimic pentru că îl cunoaște pe proprietar. Plăteam atunci, în 2005 parcă, 100 de dolari (așa aveau ei nevoie, în dolari) pe un apartament de două camere din Titu Maiorescu, lângă Victoriei. Apartamentul era senzațional, așezarea lui era excepțională, proprietarii erau minunați. Mai mult era întreținerea decât chiria, cred că pompa administratorul în ea cât putea. Dar, ca orice român responsabil, visam la o casă a mea. Pe pământ, tot ca orice român responsabil. Mi-am făcut una, motiv pentru care acum tânjesc după lipsa de griji din chirie. Ah, ce bine era să îl chem pe proprietar să repare țevi, să pună la loc faianța căzută, ce drăguț era el când schimba mobila din proprie inițiativă, schimba televizorul învechit…

Relația chiriaș-proprietar era perfectă până când a anunțat că vrea să se mute înapoi. Atunci mi-am dat seama că nu făcea toate schimbările pentru el, nu pentru mine. Dureros . Următoarea chirie a fost dublă, la condiții înjumătățite, noroc că era doar o perioada de interimat, până când terminam casa. Deci cu chirie este bine dacă ai noroc, la fel cum trebuie să fie și cu credite la bancă sau investiția proprie într-o locuință. Situațiile diferă prea mult pentru a putea cineva să spună că există decizii corecte sau greșite atunci când alegi să cumperi sau să închiriezi.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


conflictul intereselor imobiliare

Miki O. @ 3 June 2011

Primim zilnic „pe adresa redacției” (cum ar spune spune orice jurnalist care încă iubește expresiile din anii 90) cât și pe telefoanele aceleiași redacții, cel puțin 10 declarații, știri și rapoarte care se bat cap în cap. Respectiv, avem categoria numărul 1 care susține că piața crește și categoria numărul 2, care spune că piața cade. Amândouă variantele argumentate pertinent. Și nu mă refer numai la investitori și dezvoltatori  locali, cât și la studii globale. Cushman, JLL, DTZ..

Exemplu: Piața imobiliară revine pe creștere

Contraexemplu: Piața imobiliară riscă din nou să intre în picaj

Nu sunt informații scornite de noi, pe colțul biroului. Sunt studii făcute de specialiști la nivel mondial. Sunt statistici menite să reflecte realitatea sau, în alte cazuri, să manipuleze piața, în funcție de nevoile clienților. Nu sunt gândite pentru a informa, pentru cititorul de rând, ci pentru a face sau desface businessuri. Nu este moral, dar nici ilegal. Se practică și în politică (sau mai ales în politică), se practică și în high life (de unde și vorba americanului – tv makes you, tv even breaks you). Fiecare încearcă să fie mai deștept decât celălalt într-un joc continuu care are drept miză cota de piață.

Acum, datoria mea este să prezint toate informațiile astea, iar datoria cititorului este să aleagă informația care lui i se pare corectă și să și-o însușească. Asta nu înseamnă nici că manipulez, nici că sunt plătită să fac publicitate unui studiu mincinos. Să fii informat nu înseamnă să iei de bun tot ceea ce citești, ci să faci un puzzle uriaș pe baza tuturor celor auzite. La fel, a informa nu înseamnă a face o selecție între știrile prezentate. Abia atunci s-ar numi că sunt părtinitoare. Pentru mine, prezentarea tuturor opiniilor este cea mai bună opreliște în calea dezinformării.

Am zis!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


150.000 de oferte și oferte la oferte

Razvan Muntean @ 27 May 2011

Știți voi.

Cam cum obișnuiau să fie târgurile pe vremuri. „Nu vindem locuințe, vindem un stil de viață.” Mă ucidea replica asta, la fiecare interviu, toată lumea o avea. Conceptul este bun, dar era repetat atât de des, încât își pierdea din credibilitate.

Acum avem oferte la oferte. Avem prețuri mici la care primești mașină, de exemplu. E drept, e un Symbol. O mașină de 5.000 euro. Dar este o mașină nouă care merge și care este cât se poate de utilă pentru un proiect care este situat la câteva zeci de kilometri de București.

Terenurile se vând ca la magazin: cumperi jumătate din el, primești încă o jumătate gratis. Dacă ai noroc, poți să primești chiar un teren întreg gratis. Dar asta e loterie. La propriu!

Constructorii promit să îți construiască la 370 euro/mp, dar au o steluță jos. Asta înseamnă că prețul urcă în medie cu 30% până la final. Poate și mai mult, dacă ești pretențios.

Dincolo de asta, sunt ofertele standard, la prețuri normale, care nu te fac să te întrebi de ce sunt așa dubios de ieftine, atunci când le vezi. Oricum, chiar mi-aș fi dorit să am ceva de cumpărat în perioada asta. De fapt, mi-aș fi dorit sa nu fi cumpărat pe vârf de bulă imobiliară. Ah, doare de fiecare dată.

Avem TNI deci, până duminică, la Casa Poporului.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Efectul de criză asupra târgurilor imobiliare

Razvan Muntean @ 19 May 2011

Târgurile imobiliare sunt un segment dinamic al pieței. Au fost întotdeauna. Înainte de criză, pentru că expozanții nu aveau timp să respire între clienți iar evenimentul în sine devenea un loc de pelerinaj.

Apoi, odată cu criza, târgurile imobiliare au fost forțate să creeze concepte irezistibile. Altfel, numărul vizitatorilor era mult prea mic prea a justifica efortul. Financiar vorbind. Așa am ajuns să avem târguri imobiliare cu tombole la care se câștigă vacanțe, mașini, târguri la care cumperi o mașină și primești un apartament gratis, dar cel mai important, fiecare târg imobiliar are cele mai mici prețuri. O strategie care a mers – mai ales de la sfârșitul anului trecut se simte o creștere constantă și considerabilă în numărul vizitatorilor.

Weekendul acesta avem Project Expo. La ediția trecută, expozanții au spus în cor că nu se așteptau la așa o creștere a interesului față de piață. Deci cu optimism înainte! Noi o să fim acolo în fiecare zi, revenim cu info.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Imobiliarele sunt bune

Miki O. @ 10 May 2011

Ok. Aruncati cu pietre.

Gata?

Bun. Acum încep eu: imobiliarele sunt bune. Pragmatic privind:

1. Este un motor important al economiei. Unii spun că ar fi chiar cel mai important.

2. Imobiliarele au câteva zeci de domenii conexe, deci câteva sute de mii de locuri de muncă. Dacă nu chiar mai mult.

3. Imobiliarele sunt pentru toată lumea. Pentru mine, mama, bunica mea, pentru oameni de rând și pentru președinți. Nu există om care să nu aibă măcar o dată în viață nevoia de imobiliare.

4. Nevoia de imobiliare este fără sfârșit: case, birouri, unități de retail, școli, spitale, drumuri etc etc

Când nu sunt imobiliarele bune? Când vine vorba despre oameni. Unii agenți au probleme de calitate umană. Se generalizează. Se spune că ”agenții” sunt de o calitate îndoielnică. Mulți, dacă nu toți. Dar criza a avut efect de sită în piață. A cernut. A cernut și dintre agenții care nu știau să își facă meseria și dintre investitorii fără niciun fel de bază profesională. Mă refer aici la toți oamenii de rând care puneau mâna pe o sumă de bani și deveneau peste noapte developeri. Între timp, nu mai poți vinde dacă nu știi meserie. Între timp, se vorbește din ce în ce mai des despre profesionalizarea agenților. Despre cursuri obligatorii. Numele mari din piață, ba și cele mici care au integritate, suferă din cauza terfelirii branșei. Așa au ajuns să ia măsuri. Așa a apărut proiectul Imobiliarelesunt bune. Desigur, nu se va schimba lumea peste noapte. Desigur, vor mai fi probleme mult timp de acum înainte. De fapt, vor fi probleme întotdeauna. Dar după cum a zis Ilias Papageorgiadis, inițiatorul proiectului, totul începe de la minoritatea de oameni de calitate, inteligenți, cei care sunt capabili să înțeleagă că generalizarea și fatalismul sunt contra-constructive.

Pentru că de fapt, imobiliarele sunt bune.

Da, sunt redundantă.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Bragadiru, pro și contra

Miki O. @ 19 April 2011

Așadar, acum că s-a încheiat Ziua Agentului , avem timp să respirăm și deci să mai ștergem praful de pe blog cu niște constatări:

Bragadiru este o zonă boicotată de unii agenți și analiști imobiliari. Că nu este suficient dezvoltată, că are acces dificil la București, că nu este asfaltat peste tot și nici utilitățile nu sunt aproape. Ei bine, au dreptate. Dar asta la modul cel mai pesimist cu putință. Pentru că dacă vrei să vezi jumătatea goală a paharului, atunci o găsești peste tot.

Bragadiru chiar este un oraș care s-a dezvoltat frumos. Și orașul în sine, dar și zonele adiacente, lipite de capitală, cele pe care s-au axat dezvoltatorii imobiliari. Mă refer aici la Prelungirea Ghencea și Șoseaua Alexandriei. Acolo găsești terenuri cu asfaltul și utilitățile aduse la poartă, în cartiere bine dezvoltate, la prețuri de până la 50 euro/mp. Mai jos, unde trebuie să te descurci cu toate lucrurile astea, prețul scade.

Problema cu drumurile:

Da, în cartiere nu este asfaltat peste tot. Dar este pietruit decent în cele mai multe zone. Ai o problemă reală dacă stai pe lângă Cartierul Latin și vrei să pleci sau să te întorci la ore de vârf. Dacă este așa, atunci trebuie să înveți drumul pietruit care traversează câmpul și te scoate în șoseaua Alexandriei. Chiar dacă dai un ocol de 10 minute, ajungi la muncă mai repede decât dacă ai sta la coadă. Sau, dacă ești un adevărat performer, o să știi când să faci stânga astfel încât să ieși exact la semaforul de pe intrarea pe prelungire dinspre Ghencea.

Apropos de șoseaua Alexandriei, pentru intrarea în cartierul Haliu s-a făcut zilele trecute chiar un sens giratoriu, motiv pentru care nu mai trece toată lumea pe dublă linie continuă să ajungă acasă. Dead or alive, cum ar spune americanu’.

Problema cu câinii

Mare. La fel ca și lenea. Și a locuitorilor care nu cheamă hingherilor, dar și a hingherilor care fie nu vin, fie vin, iau câinii, apoi le dau drumul în câmp puțin mai jos.

Problema cu impozitele

Una controversată. Am auzit că în zona Cartierului Latin se plânge lumea că plătește aproape 100 euro pentru un apartament de 100 mp. Dar am auzit și de case de 250 mp cu impozite de aceeași valoare. E drept, în cartierul Haliu, pe partea cu Șoseaua Alexandriei.

Problema cu utilitățile

Nu există. Pot să fie la câteva sute de metri, dacă vrei faci singur demersurile și aștepți vecini de la care să îți recuperezi costurile, fie nu construiești acum, fie nu cumperi.

Problema cu distanța

Asta e cea mai tare dintre toate. Citez: „nu mă, Bragadiru e prea departe!”. Departe de ce, mă? De Otopeni? Cam este, ai dreptate. Dar dacă eu am treabă la Unirea, în Tineretului sau în Drumul Taberei, fac 20 de minute până acolo.

Problema cu transportul

Ai microbuze care te aduc acolo din Ghencea. Circulă la 20-30 minute, până aproape de miezul npții. O mașină tot îți trebuie, pentru comoditate.

Altele:

Grădinițe – e una uriașă în zona Cartierului Latin, altele mai mici care se tot deschid și închid în rest

Săli de cosmetică și sport: peste tot

Farmacii: La maximum 10 minute de mers

Supermarketuri: Nu prea

Parcuri: fie în centrul Bragadiru unul mic, fie mergi puțin până în Drumul Taberei sau Parcul Carol.

Una peste alta, nu văd să fie acolo probleme mai mari decât în alte zone. Ba chiar poate mai puține. Îmi aduc aminte mereu de Pipera-cea-mult-lăudată și străzile ei la care în afara faptului că nu ai cum să ajungi fără să treci prin traficul infernal, dar când ajungi constați că nu ai loc cu Q7-le tău, pentru că dezvoltatorul a preferat să îngusteze străzile pentru a avea loc mai multe case. Și dacă era vorba despre un cartier muncitoresc, aș fi înțeles. Dar acolo mai și plătești „luxul”.

Cei mai liniștiți, dintre locuitorii din Bragadiru, sunt probabil cei care au cumpărat terenuri acolo atunci când nu numai că nu erau case, dar nici utilități, nici măcar pietre. Numai câmp. Teren cumpărat pentru investiție, cu 4-5 euro/mp. Oameni care au simțit potențialul acum 10 ani. Cei care și dacă ar vinde acum, tot ar printe un preț de mai multe ori decât investiția. Pentru ei, chapeau bas!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


principii de viață

Miki O. @ 30 March 2011

Acum vreo 15 ani, tata avea trei crezuri în viață:

1. PSD-ul nu o să cadă niciodată de la putere.

2. Dacia e sfântă.

3. Un teren cumpărat înseamnă un profit garantat.

Cu primul punct s-a lămurit vrând-nevrând. Deși chiar nu îi place să nu aibă dreptate!

Cu al doilea nu mai este nici el de acord.

Iar pe al treilea tocmai i l-am ruinat eu în articolul de azi. Ba cred că o să fie chiar și mai relevant articolul de mâine, asta ca să fac și niște teasing.

Acum am rămas și eu și el fără repere stabile în viață. Cred că o să o resuscitez pe aia cu terenurile, până la urmă. Că atâta timp cât nu ai cumpărat în 2007-2008, cred că încă mai ai șanse să scoți un ban în plus peste costul de achiziție. Într-un fel sau altul, după cum se va demonstra în articolul de mâine. Bine, hai că cel mai bine vorbim mâine despre asta.

Virtute!

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Dau cinci case pentru una bună

Miki O. @ 22 March 2011

M-am gândit.

Dacă te apuci să construiești casă în regim propriu, ești nebun. Dar ai niște scuze bune.

  1. Dacă ești la prima casă, scuza ta este că nu știi în ce te bagi.
  2. Dacă știi în ce te bagi, înseamnă că vrei neapărat să stai la casă. Deci scuza ta este că oricum nu ai de ales.
  3. Dacă ai deja terenul, scuza ta este că ești perspicace. Te-ai prins că poți construiești o casă pe pământ cu banii cu care ai putea să îți cumperi un apartament.
  4. Dacă îți pasă de părerea altora, atunci te-ai scos. Toți cunoscuții tăi te vor face căpitanul lor: „ce faci bă, îți faci casă? bă cât de tare ești! bă, da’ ai avut noroc, ai prins terenul ăla când era ieftin… și eu aș fi putut bă dacă aveam norocul tău, da’ eu nu am avut norocul tău și uite, stau cu soacra, ce să fac? da’ lasă bă, că mi-o veni și mie momentul..”

În orice caz, norocul este puțin mai departe decât ar crede amicii de pahar. Ei nu știu că dacă ești la prima casă, șansele ca amărâții ăia de muncitor cu nenorocitul ăla de constructor să îți facă niște stâlpi de mortar în loc de stâlpi de rezistență sunt aproape de maximum. Șansele ca nenorociții ăia de muncitori cu animalul ăla de constructor să uite să îți facă izolația pe acoperiș chiar dacă ți-a luat banii pentru asta sunt maxime. Șansele ca dirigintele de șantier să nu își dea seama de toate aceste nereguli sunt, ați ghicit, maxime.

Ușa de la terasă se va lovi de lampa care luminează terasa, ușile se vor târâi de parchet chiar dacă ai ales cea mai scumpă marcă, ba chiar o să îți scârțâie și clanțele. Împământarea va fi la doi metri deasupra pământului. În WC-ul de jos vei trage apa cu apă caldă. Etc etc etc. Curajosii isi darâmă casa și o iau de la capăt. Alți muncitori, poate se schimbă și norocul. Problema la astfel de gesturi de curaj este că sunt costisitoare, nu toată lumea și le permite.  Și atunci te gândești inocent: „hai că la a cincea casă chiar cred că aș face casa perfectă!”. Nu că ai avea bani sau timp sau chef sau disponibilitate să o faci măcar pe a doua. Dar gândul… gândul răzbunării față de sine te consolează. Și dormi bine.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Am întâlnit și investitori fericiți

Miki O. @ 19 March 2011

Când mă plimbam pe la Project Expo, mi-am adus aminte de când căutam eu casă la târguri imobiliare. Nu ratam niciunul. În acele glorioase vremuri, cel mai răpciugos apartament de două camere costa 80.000 euro fără TVA. Deci vreo 100 de mii. Dacă voiam loc de parcare, pac! Mai scoteam 20.000. Desigur, eram asigurată că un preț mai bun de atât nu are cum să existe vreodată și, în plus, dacă nu plătesc acum pe loc avansul, nici nu are rost să sper că mai găsesc această unică, inegalabilă și incontestabilă ofertă disponibilă. Că doar norocul nu așteaptă după mine!

Am plecat oftând de la târg. Abia dacă aveam bani de un McMeniu la mine, nici dacă mă scotoceam bine de mărunt nu făceam de un avans. Până la urmă am aflat că să construiești o casă este mai ieftin decât să cumperi un apartament. Deci m-am liniștit cu căutările. Și bine am făcut, că mi-ar fi sângerat retina acum la fiecare târg la care găsești un apartament de 3 camere cu 85.000 euro și loc de parcare inclus în preț.

De data asta, dezvoltatorii plâng cot la cot cu clienții pe la târguri. Unii pentru că vând ansambluri construite înainte de criză la prețuri de criză. Adică profitul pe care îl așteptau a fost decimat sau s-a transformat în pierdere. Alții (clienții) pentru că prețurile au scăzut, dar ei nu mai au dare de mână așa ca altă dată. Singurii care pot fi cumva mai liniștiți cu situația sunt  dezvoltatorii care construiesc acum. Măcar ei au știut de la bun început că merg pe marjă mică de profit și și-au făcut calculele în funcție de asta. Acum, categoria asta este cea mai des întâlnită la târguri. Oameni care construiesc un bloc, două, trei deodată. Sunt doar câteva zeci de apartamente, de obicei ieftine, deci le vând ușor. Iau banii, știu sigur pe ce fonduri se bazează și ce să reinvestească.

Am întâlnit deci și investitori fericiți. Dar și clienți.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Criza personală de după criza imobiliară

Miki O. @ 17 March 2011

Vecinul meu este inginer constructor. Dar asta de pe la mijlocul anilor 90. Până atunci, era profesor de atelier. Pe urmă s-a făcut constructor, că era mai bănos. Apoi au crescut și cei doi băieți ai lui, pe care i-a îndrumat pe aceeași cale. Că era bănos. Cei trei – dotați fiecare cu o cantitate considerabilă de materie cenușie, au reușit cu ușurință să atragă în jurul lor alți muncitori mai puțin norocoși la acest capitol. S-au făcut lideri de echipă adică. Împreună, au început să construiască. Mult. Fix înainte de criză, tatăl constructor conducea un Porsche Cayene Turbo S. Fiul cel mai avea un BMW seria 6. Cel mic, un seria 3. Soția celui mare avea un Touareg. Mă gândeam:

a) sunt proști și și-au băgat toți banii în mașini, gândindu-se că banii sunt mai tari decât apa de la robinet, respectiv o resursă infinită.

b) or produce atât de mult încât își permit să își ia cele mai tari mașini dar să pună și deoparte bani pentru zile negre

A venit criza. Tatăl conduce un Opel Astra. Cei doi fii conduc fiecare câte un BMW de prin 2.000. Soția conduce un Opel Corsa. În concluzie, am ales varianta a).

Acum construiesc casa unui alt vecin. Mană cerească pentru ei, bănuiesc. Îi și aud: “Cine sunt măi ăia de îți fac casa cu atâția bani? Hai măi vecine, că ți-o fac eu cu jumate din bani. Uite, am construit tot cartierul! Și vorba aia, suntem vecini, nu îmi permit să îmi bat joc de casa ta, că sunt aici, lângă tine, mă poți linșa de viu dacă e nevoie. Sunt om serios!”

După cum spuneam, descurcăreți vecinii mei. Poate or fi învățat și ceva despre contabilitate și gestiune în vremurile astea grele. Bănuiesc că e greu să conduci o mașină care chiar are nevoie să schimbi viteze sau să te uiți peste umăr când mergi în marșarier în loc să te uiți prin cameră asistentă.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Managementul valului de optimism

Miki O. @ 16 March 2011

Ce facem cu valul de optimism imobiliar?

Credem în el? Riscant. Nu credem în el? Epuizant. Am obosit cu toții să stăm cu teama zilei de mâine. Am obosit să pândim momentul cel mai bun pentru a cumpăra. Sau pentru a investi.

Am stat cu ochii lipiți de Bloomberg și CNN în tot timpul ăsta. În ultima jumătate de an, numărul investițiilor din Europa au crescut în medie cu 40%. E mult de discutat aici, investitorii sunt oricum reticenți, oricum aleg doar plasamentele cele mai lipsite de riscuri… nu despre asta e vorba. E vorba despre faptul că se simte ceva la nivel internațional. La noi, mai nimic. Exact ca la început de criză. Mai întâi la ei, apoi la noi. Butterfly effect.

Bonus local: până și cei mai sceptici analiști/miniștri/economiști sunt de acord că suntem pe calea cea bună. Că nu se simte nimic la noi încă, e normal. Suntem printre ultimii care au intrat în criză, deci printre ultimii care vor ieși. Inerția, mai ales pe piața imobiliară, este mare.

Nu știu dacă îi cred sau dacă doar vreau să îi cred. Dar fac dansul ieșirii din criză. Că, vorba japonezilor, ce e val, ca valu trece. (pentru gluma asta, un comediant american a fost dat afară de la locul de muncă. Sper că eu o să am ceva mai mult noroc.). Și dacă n-om ieși din criză, vorba ceea, noi să fim sănătoși! Oricum mai avem o groază de nenorociri care să nu ne lase să dormim liniștiți – pământul se apropie de soare, luna se îndepărtează, să nu mai vorbim că până în 2012 nu mai e nici un an.

Să încheiem deci cu o rugăciune.

În gând.

Amin.

Share and Enjoy:
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google


Cauta
Ultimele Comentarii
Felicitari imopedia. O reusita frumoasa!
Stefania, am o intrebare legata de optimizarea in cautarile pe motoare de cautare, a unei oferte promovata prin social media. Mai precis, sunt agent, ...
Tineretul prefera locatia zgomot si buricul targului NOI ceilalti casa cu curte iar unii liniste si intimitate...chestie de gustibus...dar 30 de minut...
Daca s-ar face sistemul automat de amendare , poate ca s-ar schimba atitudinea.Asa cum au bagat pe autostrazi: camera video, te-a filmat, se verifica...
La apartamentul cumpărat pe un credit de 20-30 de ani există oricând riscul să îți pierzi locul de muncă, să scape cursul de sub control și să ajungă ...
Blog IMOPEDIA
Imopedia RUN
20 Septembrie 2012
Asigurarea obligatorie a locuințelor s-a transformat într-un concept atât de superfluu încât parcă orice discuție trece pe lângă urechile celor care ar trebui să fie dire
Bloguri AFILIATE IMOPEDIA
Gabriel Alexandru
15 Ianuarie 2014
Preturile de tranzactionare ale locuintelor sunt rezultatul negocierilor incheiate intre cumparatori si vanzatori. De aceea, preturile cresc atunci cand cererea de locuinte creste
Dragos Dragoteanu
18 August 2014
In baletul politic de la final de stagiune, inainte de o noua campanie electorala, romanilor li se arata adevarul economic gol-golut. Daca a dezbracat in fata poporului realitatea
Adrian Crivii
22 Octombrie 2011
We are now facing one of the most critical moments of the financial crisis and the major decisions that are taken on a global level can make the difference between exiting the econ
Tag-uri
RSS Feed
Subscribe in NewsGator Online Add to netvibes Subscribe in Bloglines Add to Google Reader or Homepage Powered by FeedBurner

Primul ghid imobiliar autentic! Sfaturi pentru realizarea unei tranzactii imobiliare, termeni imobiliari, financiari, precum si descrieri detaliate ale zonelor,doar la ghid.imopedia.ro

Adrian Crivii
Blog RUN
Gabriel Alexandru
Daniel Dobre
Dragos Dragoteanu

Cele mai noi si importante stiri din segmentul imobiliar iti sunt redate intr-un format inedit, menite a te tine la curent cu tot ceea ce inseamna noutati si ultimele tendinte in domeniul imobiliar, doar la media.imopedia.ro

Comunicate de presă
Evenimente imobiliare
Ştiri imobiliare
Arhiva video
Prima casa 3
Prima Casa 2011