Infiintarea zonelor metropolitane in Romania stagneaza, desi asemenea structuri administrativ-teri-toriale ar aduce mai multe
avantaje decat dezavantaje pentru locuitorii lor.
Experienta statelor Uniunii Europene demonstreaza ca zonele metropolitane bine conduse ajung rapid la competitivitate economica (pot atrage eficient fonduri si investitori, isi pot
dinamiza sectoarele constructiilor, serviciilor si turismului), iar dezvoltarea lor viitoare este una durabila (politicile econo-mice, culturale, sociale, ecologice sunt armonizate in mod
fericit).
In timp ce realizarea Zonei Metropolitane Bucuresti (ZMB) starneste aprigi controverse si bate pasul pe loc din cauza orgoliilor edililor si politicienilor, mai multe municipii din
provincie au inceput deja demersurile pentru constituirea zonelor metropolitane din jurul lor.
Initiatorii unor astfel de proiecte doresc decongestionarea marilor orase, dezvoltarea arhitecturala unitara, accesarea (prin asociere) a fondurilor europene destinate dezvoltarii
regionale si, prin aceasta, crearea unor conditii civilizate de viata pentru toti locuitorii zonelor metropolitane.
Probleme constitutionale
Dezvoltarea haotica a oraselor din ultimii ani a prins pe nepregatite unitatile administrativ-teritoriale. Constructiile s-au ridicat la voia intamplarii, in afara unor planuri coerente
de urbanism. Fiecare a construit de capul lui, dupa cati bani si cata imaginatie a avut de investit.
O speranta de ordine in tot acest haos in care am ajuns sa traim ar putea fi dezvoltarea oraselor pe baza unor proiecte mari, pentru zonele metropolitane. Exista deja municipii care au
gasit o cale de a se dezvolta ca la carte, in ciuda faptului ca nici macar legislatia nu le este favorabila.
Astfel, conform actualei Constitutii, zona metropolitana nu este recunoscuta ca o entitate administrativ-teritoriala.
Cei preocupati de deblocarea aglomeratiilor urbane si de gasirea unor solutii de dezvoltare moderne, pe termen lung, au in vedere tocmai revizuirea Constitutiei, cu scopul de a include in
legea fundamentala aceasta unitate administrativ-teritoriala, spre a accesa ulterior sursele de finantare interne si externe necesare dezvoltarii.
Bucurestiul bate pasul pe loc
Modelul de dezvoltare a zonei metropolitane a Capitalei a fost aprobat in luna august 2005 de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si are la baza un studiu coordonat de Centrul de
Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti. Studiul se bazeaza pe date statistice si cercetari de lunga durata.
Zona metropolitana ar urma sa fie constituita din 94 de unitati administrativ-teritoriale din Bucuresti si din judetele Calarasi, Dambovita, Ialomita si Ilfov. Studiul propune dezvoltarea
echilibrata a zonei metropolitane prin stoparea urbanizarii necontrolate.
Autoritatile locale bat insa pasul pe loc cu acest proiect initiat pe vremea guvernarii PSD de catre fostul primar al sectorului 1, Vasile Gherasim. In tot acest timp, bucurestenii
cumpara masiv terenuri in Ilfov si construiesc haotic tot felul de case sau custi metalice cu functiuni productive temporare.
Piata imobiliara merge brici, dar efectele pe termen lung vor fi dezastruoase pentru infatisarea Capitalei Romaniei.
Mai mult, autoritatile publice locale si cetatenii din viitoarea zona metropolitana nu cunosc prea bine ce inseamna aceasta, dupa cum rezulta dintr-o cercetare sociologica realizata de
Institutul pentru Politici Publice si Asociatia Alma-Ro. Oamenii auzisera de zona metropolitana, dupa cum rezulta din cercetare, dar nu au fost vreodata consultati pe aceasta tema.
Unii cred ca zona metropolitana inseamna o reorganizare administrativa, o extindere teritoriala a Bucurestiului, iar altii sunt de parere ca vor avea acces mai usor la investitii si
oportunitati de finantare.
Cei din comunele din apropierea Bucurestiului privesc ZMB ca pe o posibilitate de a-si rezolva problemele legate de infrastructura, in conditiile in care bugetele locale nu permit acest
lucru. Multi dintre cei chestionati au fost interesati de avantajele apartenentei la ZMB.
Provincia a luat-o inaintea Capitalei
In Romania mai exista trei zone metropolitane constituite in jurul oraselor Iasi, Arad si Oradea, precum si alte sase proiecte ale unor viitoare zone. In cazul orasului Oradea, s-a pornit
de la studii urbanistice care au stat la baza unui protocol de colaborare intre municipiul Oradea si comunele limitrofe. Articol integral in Hot News
|